Comportamente față de sănătatea orală la elevi – studiu comparativ

Rezumat

Școala reprezintă mediul ideal pentru educație deoarece informația medicală ajunge la un număr mare de copii care sunt surprinși într-o etapă importantă de dezvoltare comportamentală.

Scop: evaluarea comportamentelor față de sănătatea orală în rândul a două grupiri de elevi cu vârste cuprinse între 9 și 13 ani, din București și Teheran.

Material și Metodă: Studiul a inclus 110 elevi (media de vârstă 11.24, DS±1.26), 55 dintr-o școală generală din București și 55 dintr-o școală din Teheran, în anul 2015 și a utilizat un chestionar anonim cu întrebări închise.

Rezultate: Comportamentul de igienizare este corect în ceea ce privește frecvența periajului; elevii din Teheran folosesc ața dentară mai mult decât cei din București (18.2% vs 7.3%),  consumă mai frecvent citrice și nu beau băuturi acidulate. Legat de comportamentul alimentar, elevii preferă mâncarea gătită (62.7%), legumele și fructele (70.9%), dar, 60% consumă dulciuri. 50% dintre elevi au fost la cabinetul de medicină dentară în ultimele 6 luni.

Concluzii: Elevii au nevoie de lecții de educație pentru sănătate orală în școli mai ales în ceea ce privește consumul de alimente cu potențial cariogen și vizitele regulate la medicul stomatolog.

Cuvinte cheie: elevi, comportament sanogen, sănătate orală.

Introducere

Școlile reprezintă un mediu ideal pentru programele de educație pentru sănătate pentru că informația medicală ajunge la un număr mare de copii care sunt surprinși într-o etapă importantă de dezvoltare a personalității și comportamentală [1, 2, 3]. La copii există dependența de familie și mediul școlar, astfel comportamentele sanogene monitorizate de către părinți și profesori, devin deprinderi în viața de adult [4, 5]. Alături de familie intervin factorii sociali care influențează într-o mare măsură comportamentul copiilor [6, 7, 8].

În cazul în care condiţiile materiale şi sociale sunt foarte bune, starea de sănătate este satisfăcătoare. Ansamblul cunoştinţelor, atitudinilor şi deprinderilor populaţiei, orientate spre obţinerea şi păstrarea stării de sănătate reprezintă un aspect relevant pentru determinismul social şi cultural al sănătăţii unei comunităţi [6, 7]. Când ne referim la comportamentele sanogene dentare, ne referim în principal la următoarele comportamentul faţă de periaj, comportamentul faţă de consumul de zahăr; comportamentul de adresabilitate la cabinetul stomatologic [4, 5].

Medicii dentiși trebuie să înţeleagă comportamentul pentru a promova eficient sănătatea orală, trebuie să comunice adecvat în beneficiul modelării comportamentului faţă de sănătate al pacienților și indivizilor din comunitate [5, 6].

Scopul studiului

Studiul are ca scop evaluarea nivelului de cunoştinţe şi comportamentelor față de sănătatea orală în rândul a două loturi de elevi cu vârste cuprinse între 9 și 13 ani, din București și Teheran.

Material și metodă

Lotul de studiu a cuprins 110 elevi (media de vârstă 11.24, DS=±1.26), 55 dintr-o școală generală din București și 55 dintr-o școală din Teheran, în anul 2015. Elevilor li s-a administrat un chestionar anonim de cunoștințe, atitudini și comportamente față de sănătatea orală recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. Chestionarul a fost identic, a fost tradus de o studentă la Facultatea de Medicină Dentară și a fost aplicat pentru realizarea lucrării de licență. S-a realizat statistica descriptivă a rezultatelor obținute.

Aspectul etic al cercetării a constat în obținerea acordului pentru studiu din partea conducerii școlilor și a elevilor, cărora li s-a explicat scopul studiului. A fost asigurată confidențialitatea datelor. S-a pornit de la ipoteza că există diferențe de cunoștințe și comportament între cele două loturi, datorate contextului social și cultural.

Rezultate

Dintre cei 110 de participanți, elevele sunt în proporție de 57.3%. Cei mai mulți subiecți au vârsta de 12 ani (24.5%), 11 ani (23.6%), 10 ani (22.7%), 11 și 13 ani (20%) și cei mai puțini (9.1%) sunt în vârstă de 9 ani.

Rezultatele sunt prezentate în tabele, atât pentru întreg lotul, cât și separat, pentru fiecare din cele două loturi studiate, elevii din București și cei din Teheran.

Rezultate privind comportamentul de igienizare orală personală

Aproximativ jumătate (43%) se spală pe dinți după fiecare masă (mai mulți elevi din București), 22% de două ori pe zi, dimineața și seara, deci declară un comportament relativ corect referitor la frecvența periajului. Totuși, există și elevi care se spală mai rar decât ar trebui, mai mult cei din București (Tabel I).

Tabel I. Comportamentul legat de frecvența periajului dentar personal

Cei mai mulți folosesc periuța dentară (93.6%), mai puțini pasta de dinți (75.5%). Doar 12.7% folosesc ața dentară (mai mult elevii din Teheran, 18.2% față de 7.3%) și 20% apa de gură, ca mijloace auxiliare periajului dentar personal. Aproape o treime (24.5%) spun că aplează la guma de mestecat în locul periajului dentar (Tabel II).

Tabel II. Mjloacele folosite pentru periajul dentar personal

Mai mult de jumătate dintre elevi (60%) au un comportament corect, beau apă plată, iar un sfert (25.5%) nu mai consumă alimente sau băuturi (Tabel III). Totuși, 6.4% mai mănâncă dulciuri, 22.7% beau ceai sau lapte și 15.5% consumă apă minerală. Rezultate diferite în cele două loturi: apă minerală, ceai, lapte sau dulciuri, mai mult cei din București (23.6% față de 7.3%; 32.7% față de 12.7%; 10.9% față de 1.8%).

Tabel III. Comportamentul elevilor după periajul de seară

Rezultate privind comportamentul alimentar

Cei mai mulți consumă citrice de 2-3 ori pe săptămână (40%), 12% mai rar, o treime zilnic (32%) și 13 % de mai multe ori pe zi. Elevii din Teheran au un consum mai frecvent de citrice și nu consumă băuturi acidulate. 40% consumă băuturi carbogazoase o dată pe săptămână, mai frecvent un procent mai redus (16%), în fiecare zi un procent de 9%. Un procent de 26% declară că nu consumă sucuri acidulate. Un sfert consumă băuturi îndulcite zilnic, 27% mai rar, de 2-3 ori pe săptămână, 16% că nu consumă. Un procent redus declară un consum frecvent (de mai multe ori pe zi) de dulciuri (7%). Un sfert consumă zilnic, aproximativ o treime de 2-3 ori pe săptămână (33%, respectiv 32.5%) sau mai rar, 1 dată pe săptămână. Rezultatele sunt similare în cele două grupuri. Se observă un consum frecvent de produse de patiserie (62% zilnic), 18% mai des, 14% de câteva ori pe săptămână, doar 4% mai rar și doar 2% nu consumă (Tabel IV).

Tabel IV. Frecvența consumului de fructe și băuturi în rândul elevilor

Aproape jumătate dintre elevii respondenți mănâncă la școală sanvișuri (51.8%). Aproximativ o treime consumă chipsuri, sucuri naturale, dulciuri și fructe. Băuturi acidulate, doar în 15.5% din cazuri, dar elevii din București consumă în proporție de 25.5% față de cei din Teheran, doar 5.5%. Elevii din Teheran preferă sucurile naturale și fructele, cei din București consumă chipsuri. În general comportamentul acasă este corect, elevii preferă mâncarea gătită (62.7%), legumele și fructele (70.9%). Dar, 60% consumă dulciuri; sucuri naturale (40%). Mai mult cei din Teheran consumă sucuri naturale și apă plată/minerală. Elevii din București consumă mai multe dulciuri (72.7% față de 47.3% în Teheran) (Tabel V).

Tabel V. Tipurile de gustări și băuturile consumate la școală și acasă

Rezultate privind comportamentul de adresabilitate la medicul dentist

În ceea ce privește adresabilitatea la medicul dentist, 50% dintre elevi au fost la cabinetul de medicină dentară în ultimele 6 luni. 6.4% nu au fost niciodată la medicul dentist (Tabel VI). Mai mulți elevi din București au declarat ultima vizită la cabinet în ultimele 6 luni (61.8%), față de o treime dintre copiii din Teheran (36.4%).

Tabel VI. Data ultimei vizite la cabinetul de medicină dentară

Discuții

Rezultate sunt diferite pentru cele două grupuri, mai ales în ceea ce privește comportamentul alimentar. Astfel, elevii din Teheran au un consum mai frecvent de fructe (citrice) și un consum mai redus de băuturi carbogazoase, ei preferă sucurile naturale, aspecte ce relevă specificul zonei, modelul social și cultural [7, 8]. Comportamentul este mai corect la elevii din București  privind consumul de băuturi cu zahăr. Cei din Teheran consumă mai frecvent, 33% zilnic, față de 16% în lotul din București. Elevii mănâncă la școală sanvișuri, mai mult cei din Teheran (60%, versus 43.6%). Consumul de chipsuri la școală este crescut în București (49.1%  față de doar 9.1%). Aproape jumătate dintre elevii din Teheran consumă la școală sucuri naturale, față de o treime în București; similar în cazul fructelor. Dulciuri la școală mănâncă aproape jumătate în lotul din Teheran față de 14.5% în București. Mai mult cei din Teheran consumă sucuri naturale și apă plată sau minerală. Acasă, cei din București consumă mai multe dulciuri (72.7% față de 47.3% în Teheran). Consumul de alimente după periajul de seară se remarcă mai mult la elevii din București.

Concluzii

Datele prezentate susțin necesitatea lecțiilor de educație pentru sănătate în rândul elevilor incluși în studiu, mai ales în ceea ce privește consumul de alimente cu potențial cariogen și importanța vizitelor periodice la medicul dentist. Relația dintre școală, părinți și comunitate este esențială, iar pentru a fi eficiente, programele de educație trebuie să implice activ școlarii, părinții și profesorii și să vizeze informarea corectă și adecvată vârstei elevilor, precum și motivarea lor pentru îmbunătățirea comportamentului față de sănătatea orală.

MULȚUMIRI: studentei Shabani Elmira pentru culegerea datelor în rîndul elevilor din Teheran, precum și elevilor implicați în studiu.

BIBLIOGRAFIE

  1. Dumitrache AM, Sfeatcu IR, Cărămidă Mariana, Lambescu DG. Principii și metode aplicate în cercetarea clinică din sănătatea orală și stomatologia comunitară. Editura Curtea Veche, Bucureşti, 2016
  2. Suciu RN, Daina L, Chereji A, Cioara F. Role of health education in prevention of dental disorders in school age. Analele Universității din Oradea, Fascicula Ecotoxicologie, Zootehnie și Tehnologii de Industrie Alimentară, 2010
  3. Kwan S, Petersen PE. Oral health: equity and social determinants. In Blas E, Kurup AS. Equity, social determinants and public health programmes. World Health Organization. Switzerland, 2010
  4. Dumitrache AM, Sfeatcu IR, Buzea CM, Dumitraşcu LC, Lambescu DG. Concepte şi tendinţe în sănătatea orală. Editura Universitară ,,Carol Davila”, Bucureşti, 2009
  5. Dumitrache A, Moraru R, Dumitraşcu L. Ştiinţe comportamentale. Note de curs. Bucureşti. Editura Cerma, 2006
  6. Cuculescu M. Prevenţie primară în carie şi parodontopatii. Editura Didactică şi Pedagogică R.A. Bucureşti, 2010
  7. Paskir HR. Oral health in Iran. International Dental Journal (2004);54:367–372
  8. Saied-Moallemi Z. Oral Health among Iranian Preadolescents: A School-Based Health. Education Intervention. Department of Oral Public Health, Institute of Dentistry, University of Helsinki, Finland, 2010.

Ruxandra Sfeatcu(1)

(1)Șef Lucrări Dr., Disciplina de Sănătate Orală și Stomatologie Comunitară, Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila”, București, România

Distribuiți acest articol:

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on linkedin
Share on twitter
Share on email
Share on print

S-ar putea să vă intereseze și:

Lasă un răspuns