Relația dintre sindromul MIH (hipomineralizare molar-incisiv) și frica de stomatolog: un studiu-pilot

Rezumat

Obiectiv: Acest studiu-pilot are ca scop cercetarea corelațiilor dintre sindromul MIH (hipomineralizare molar-incisiv) și frica de stomatolog.

Material și metodă: Datele au fost obținute din fișele stomatologice ale 90 de copii cu vârste între 8 și 12 ani cu MIH ușor/sever. Examinările dentare au fost efectuate de un examinator calibrat (BS) în clinica stomatologică universitară, folosind o oglindă intraorală, după ce copiii și-au făcut periajul dentar. Toți copiii au completat chestionarul privind teama copiilor – chestionarul pentru versiunea turcă a subscalei dentare (CFSS-DS). Scorurile MIH au fost înregistrate folosind criteriile EAPD. Datele au fost analizate cu SPSS®.

Rezultate: Numărul total de copii din eșantion a fost de 90, 40 de băieți și 50 de fete. Vârsta medie a pacienților cu MIH a fost de 8,93±1,33 ani. Scorurile CFSS-DS ale copiilor cu MIH ușor/sever au fost 31,4±10,67. Scorurile medii CFSS-DS au fost 31,57±11,93 și, respectiv, 31,26±9,65 pentru băieți și fete, diferența fiind nesemnificativă statistic. În ceea ce privește elementele individuale din chestionar, item-ul „injecții” părea să evoce cel mai mult stres la copiii cu MIH la ambele sexe (3.21 ± 1.41).

Concluzii: Copiii cu MIH la primii molari au fost supuși unor tratamente stomatologice considerabile. Experiența durerii și procesul repetat de tratament pot fi responsabile de frica de stomatolog la acești pacienți. De altfel, în acest studiu-pilot s-a constatat o lipsă de asociere între MIH și frica de stomatolog la copiii turci.

Cuvinte-cheie: hipomineralizare molar-incisiv (MIH), managementul comportamentului, frica de stomatolog

Introducere

În ciuda scăderii prevalenței cariilor din ultimii 30 de ani, există un grup de leziuni care cresc sensibilitatea la carie a primilor molari permanenți și a molarilor secunzi temporari și accelerează progresia cariilor existente. Persoanele afectate de această afecțiune, în special în timpul și după erupție, se adresează medicilor stomatologi din cauza distrugerii rapide a structurilor dure dentare.1 Clinic, defectele smalțului afectat de MIH variază de la opacități demarcate ușoare sau severe până la distrucția posteruptivă a smalțului sau carii atipice.2 Se cunoaște că prevalența MIH variază între 2,8 și 44%.3,4

Dinții afectați de MIH pot cauza probleme unui pacient ca urmare a hipersensibilității la stimuli mecanici și termici. La scurt timp după ce începe erupția acestor dinți, copiii simt adesea dureri puternice atunci când ingeră alimente sau băuturi reci sau fierbinți sau respiră aer rece.5 Se cunoaște că la dinții afectați de MIH fără leziuni carioase, microorganismele pătrund în smalț și dentină. Agenții iritanți mecanici, termici sau bacterieni pot afecta dentina prin smalțul cu defecte de structură și pot provoca reacții inflamatorii la nivelul pulpei.6 Această inflamație poate duce la o anesteziere insuficientă, făcând terapia mai dureroasă.7 La examenul clinic, când copiii deschid gura, reacționează intens la folosirea spray-ului de aer.5 În plus, primii molari permanenți sau incisivii afectați de MIH sunt mai predispuși la eșecul restaurărilor și la tratamentele repetate din cauză că  morfologia prismelor smalțului defect este modificată, ceea ce face ca adeziunea să fie riscantă.5,8-10

Problemele de gestionare a comportamentului dentar și frica de stomatolog și anxietatea sunt frecvente atunci când se tratează pacienți-copii.5 Au fost identificați mai mulți factori de risc pentru realizarea managementului comportamental și a problemelor de anxietate, de exemplu, vârsta mică, frica de stomatolog a părinților, anxietatea generală sau tratamentele dureroase. În cazul copiilor cu MIH, dificultățile în realizarea unei anestezii suficiente și tratamentele frecvente fac ca aceștia să aibe risc pentru managementul  comportamental și pentru apariția unor probleme de anxietate dentară.5

Două studii realizate în Suedia5,11, care au investigat relația dintre hipomineralizarea smalțului și frica de stomatolog și problemele de gestionare a comportamentului au arătat că problemele de gestionare a comportamentului au fost frecvente la copiii cu MIH sever, deși frica lor de stomatolog nu diferă semnificativ la nicio vârstă. Un alt studiu realizat în Grecia care a explorat aceste relații a arătat că diferența scorurilor de anxietate între copiii cu și fără MIH nu a fost semnificativă statistic8.

Una dintre cele mai utilizate scală psihometrică pentru anxietatea dentară este Children Fear Survey Schedule–Dental Subscale (CFSS-DS) (chestionarul privind frica copiilor – subscala stomatologică), care a fost dezvoltat de Cuthbert și Malamed12 pentru a evalua nivelul anxietății dentare între pacienții-copii, iar această subscală a fost tradusă în mai multe limbi și este considerată a avea un grad ridicat de validitate și consistență.13,14 Versiunea turcă a CFSS-DS este un instrument valid și de încredere și poate fi inclusă în proiectarea evaluărilor pentru a evalua anxietatea dentară și frica la copii. Această versiune a fost validată în 2006 de Seydaoglu și col.15

Scopul acestui studiu-pilot a fost de a investiga frica de stomatolog în rândul copiilor cu MIH, utilizând versiunea turcă a CFSS-DS.

Material și metodă

Proiectul studiului și selectarea eșantionului  

Acest studiu-pilot a făcut parte dintr-un proiect mai amplu, cercetând, de asemenea, prevalența MIH, severitatea, necesitatea tratamentului, experiența cariilor și opțiunile de tratament al dinților posteriori și anteriori. Studiul a fost aprobat de Comitetul de Etică al Universității Marmara, Facultatea de Stomatologie din Istanbul. Participanții au fost aleși dintre copiii care s-au adresat Universității Marmara, Facultatea de Stomatologie, Departamentul Clinicii de Stomatologie Pediatrică. Părinții fiecărui pacient au primit un formular de consimțământ informat, iar copiii incluși în acest studiu au fost cei prezenți la clinică în ziua examinării, cu acordul parental semnat. 90 de copii au avut cel puțin un prim molar permanent cu MIH. Copiii aveau 8-12 ani când au răspuns la chestionar.

Examinarea și colectarea datelor

După realizarea procedurilor de igienă orală de rutină, toți copiii au fost examinați de un examinator instruit și calibrat (BS) în clinica de stomatologie pediatrică, folosind o oglindă dentară și lumina de la unit și lumina artificială din încăpere. MIH a fost înregistrat pe dinți conform criteriilor EAPD.16

Fiecare copil a completat versiunea turcă a CFSS-DS. S-a dovedit că versiunea turcă a CFSS-DS are validitate și fiabilitate adecvate15. Această scală psihometrică cu 15 itemi include o parte din stimulii dentari, cum ar fi injecții, folosirea frezei, igienizarea dinților și aspecte mai generale. Copiii își clasifică frica în funcție de fiecare dintre acești itemi pe o scară de la 1 la 5, cu 1 care înseamnă „fără frică” și 5 care înseamnă „foarte frică”.14,15

Statistici

Introducerea și analiza descriptivă a datelor au fost efectuate folosind software-ul Microsoft Excel® și analiza statistică a fost realizată cu programul SPSS®.

Rezultate

Numărul total de copii din eșantion a fost de 90, 40 de băieți și 50 de fete. Vârsta medie a pacienților cu MIH a fost de 8,93±1,33 ani. Scorurile CFSS-DS ale copiilor cu MIH ușor/sever au fost 31,4±10,67. Scorurile medii CFSS-DS pentru băieți și fete au fost 31,57±11,93 și, respectiv, 31,26±9,65, diferența fiind nesemnificativă statistic. Aceste date la ambele sexe sunt rezumate în Tabelul 1.

Total (n=90)CFSS-DS (Media±SD)
MIH (n=90)31,4±10,67
Băieți (n=40)31,57±11,93
Fete (n=50)31,26±9,65
Tabelul 1: Datele demografice ale eșantionului de studiu

În ceea ce privește itemii individuali din chestionar, item-ul „injecții” părea să evoce cel mai mult stres la copiii cu MIH la ambele sexe (3,21±1,41). Itemii „folosirea frezei dentare de către stomatolog”, „vederea frezei dentare” și „zgomotul frezei dentare”, urmate de „injecții” au avut cele mai mari scoruri (2,66 ± 1,19; 2,62 ± 1,19; 2,54 ± 1,24, respectiv). Pentru ambele sexe, nu au existat diferențe semnificative statistic între copiii cu MIH pentru niciun item individual. Itemii care cauzează cel mai puțin stres au fost „persoane în uniformă albă”, „trebuie să deschidă gura” și, respectiv, „trebuie să meargă la spital”. (1,54 ± 0,86; respectiv 1,61 ± 0,94; respectiv 1,67 ± 1,04). Tabelul 2 prezintă itemii scorurilor medii CFSS-DS.

ItemiMIH (n=90) (Media±SD)
1 Stomatologi2,1±1,19
2 Doctori1,7±1,03
3 Injecții3,21±1,41
4 Examinarea cavității bucale de către cineva1,86±1,10
5 Deschiderea gurii1,61±0,94
6 Atingerea de către un străin1,98±1,18
7 O persoană care te privește2,13±1,38
8 Folosirea frezei dentare de către stomatolog2,66±1,19
9 Vederea frezei dentare2,62±1,19
10 Zgomotul frezei dentare2,54±1,24
11 Folosirea de instrumente în cavitatea bucală1,95±1,06
12 Înec1,96±1,13
13 Vizită la spital1,67±1,04
14 Persoane în uniformă albă1,54±0,86
15 Igienizarea dinților de către stomatolog1,8±1,02
Total Scoruri CFSS-DS31,4±10,67
Tabelul 2: Itemii scorurilor medii CFSS-DS

Discuție

Scorul mediu CFSS-DS pentru eșantionul total al acestui studiu (31,4) a fost mai mare decât valoarea 21,9, raportată în două studii din Suedia privind corelația MIH cu frica de stomatolog, care au inclus 73 de copii cu hipoplazie de smalț și 41 de pacienți în lotul de control.5,11 De asemenea, scorul mediu CFSS-DS găsit în acest studiu a fost mai mare decât valorile 26,3 și, respectiv, 24,8, raportate în alte două studii realizate în Grecia.8,17 Responsabile pentru aceste discrepanțe pot fi diferențele în sistemele culturale, de mediu și de îngrijire a sănătății și în strategiile pentru populație din Suedia și Grecia. În plus, în studiile grecești și suedeze menționate nu au fost găsite diferențe semnificative statistic între scorurile de anxietate la copii cu și fără MIH.

Sexul poate fi un factor care influențează frica de stomatolog și anxietatea. În general, fetele prezintă mai multă teamă de stomatolog decât băieții, dar influența sexului asupra anxietății dentare rămâne controversată.18 Deși, în acest studiu am constatat că frica de stomatolog la băieții cu MIH a fost mai mare decât la fete, dar diferența nu a fost semnificativă statistic.

În mod controversat, studiul lui Kosma și col. a arătat că fetele exprimau niveluri mai mari de frică de stomatolog și această diferență s-a reflectat în tot eșantionul 8. Rezultatele sunt în concordanță cu studiile anterioare.5,11.

Scorurile de 38 sau mai mari au fost asociate cu frica de stomatolog sau anxietatea19 Dacă sunt aplicate la această cercetare, 15 copii cu MIH ar trebui să prezinte frică de stomatolog sau anxietate.

Frica de stomatolog și problemele de anxietate nu sunt neapărat asociate. În prezentul studiu clinic, datele au fost colectate doar cu privire la anxietatea stomatologică auto-raportată a copilului. Datele mixte cu privire la frica de stomatolog și anxietate ar putea contribui la înțelegerea impactului MIH asupra copiilor și la conceperea celui mai bun tratament și management.

Concluzii

Copiii cu hipomineralizare molar-incisiv sunt supuși unui număr considerabil de tratamente stomatologice. Experiența durerii și procedurile repetate de tratament pot fi responsabile de frica de stomatolog sau anxietate la copiii cu MIH. În tratamentul acestor dinți ar trebui să fie utilizate diverse proceduri de reducere a durerii (anestezie locală sau sedare, de exemplu). În cazurile de distrucție severă a coroanelor primilor molari permanenți, în cazuri de tratamente repetate sau de pulpită ireversibilă, trebuie recomandată extracția.

 

BIBLIOGRAFIE

  1. Weerheijm KL, Elfrink MEC, Kilpatrick N. Planning and care for children and adolescents with dental enamel defects: etiology, research and contemporary management. Springer 2015: 31-44.
  2. Mahoney EK, Farah R. Planning and care for children and adolescents with dental enamel defects: etiology, research and contemporary management. Springer 2015: 73- 84.
  3. Jälevik B. Prevalence and diagnosis of molar-incisor- hypomineralisation (MIH): a systematic review. Eur Arch Paediatr Dent 2010;11(2):59–64.
  4. Elfrink ME, Ghanim A, Manton DJ, Weerheijm KL. Standardised studies on Molar Incisor Hypomineralisation (MIH) and Hypomineralised Second Primary Molars (HSPM): a need. Eur Arch Paediatr Dent 2015;16(3):247-55.
  5. Jälevik B, Klingberg GA. Dental treatment, dental fear and behaviour management problems in children with severe enamel hypomin- eralization of their permanent first molars. Int J Paediatr Dent 2002;12(1):24–32.
  6. Fagrell TG, Ludvigsson J, Ullbro C, Lundin SA, Koch G. Aetiology of severe demarcated enamel opacities–an evaluation based on prospective medical and social data from 17,000 children. Swed Dent J 2011;35(2):57–67.
  7. Rodd HD, Boissonade FM, Day PF. Pulpal status of hypomineralized permanent molars. Pediatr Dent 2007;29(6):514–20.
  8. Kosma I, Kevrekidou A, Boka V, Arapostathis K, Kotsanos N. Molar incisor hypomineralisation (MIH): correlation with dental caries and dental fear. Eur Arch Paediatr Dent 2016;17(2): 123-9.
  • Jälevik B, Norén JG. Enamel hypomineralization of permanent first molars. A morphological study and survey of possible etiologic factors. Int J Paediatr Dent 2000;10: 278 – 289.
  • Alaluusua S, Bäckman B, Brook AH, Lukinmaa PL. Developmental defects of dental hard tissue and their treatment. Pediatric Dentistry – a Clinical Approach. Copenhagen: Munksgaard. 2001:273 – 299.
  • Jälevik B, Klingberg GA. Treatment outcomes and dental anxiety in 18-year-olds with MIH, comparisons with healthy controls – a longitudinal study. Int J Paediatr Dent 2012;22(2):85-91.
  • Cuthbert MI, Malamed BG. A screening device: children at risk for dental fear and management problems. ASDC J Dent Child 1982;49:432-436.
  • Singh P, Pandey RK, Nagar A, Dutt K. Reliability and factor analysis of children’s fear survey schedule-dental subscale in Indian subjects. J Indian Soc Pedod Prev Dent 2010;28:151-155.
  • Yahyaoglu O, Baygin O, Yahyaoglu G, Tuzuner T. Effect of Dentists’ Appearance Related with Dental Fear and Caries aStatus in 6-12 Years Old Children. J Clin Pediatr Dent 2018;42(4):262-268.
  • Seydaoglu G, Dogan C, Uguz S, Inanc BY, Somer Diler R. Reliability and Validity of the Turkish Version of Dental Subscale of the Children’s Fear Survey Schedule and the Frequency and Risk Factors of Dental Fear in Children. EU Dishek Fak Derg 2006;27: 31-38.
  • Ghanim A, Elfrink M, Weerheijm K, Marino R, Manton D. A practical method for use in epidemiological studies on enamel hypomineralisation. Eur Arch Paediatr Dent 2015;16:235-246.
  • Arapostathis KN, Coolidge T, Emmanouil D, Kotsanos N. Reliability and validity of the Greek version of the Children’s Fear Survey Schedule-Dental Subscale. Int J Paediatr Dent 2008;18(5):374–9.
  • Wogelius P, Poulsen S, Sorensen HT. Prevalence of dental anxiety and behavious management problems among six to eight years old Danish children. Acta Odontol Scand 2003;61(3):178-83.
  • Klingman A, Melamed BG, Cuthbert MI, Hermecz DA. Effects of participant modelling on information acquisition and skills utilization. Journal of Consulting Clinical Psychology 1984;52:14-22.

Sezer Berkant(1), Tugcu Nihan(2), Durmus Basak(3), Kargul Betul(4)

(1)Pedodont, Clinică stomatologică privată; (2) Asistent cercetare, Universitatea Marmara, Facultatea de Stomatologie, Departamentul de Stomatologie Pediatrică; (3) Asistent profesor, Universitatea Marmara, Facultatea de Stomatologie, Departamentul de Stomatologie Pediatrică; (4) Profesor, Universitatea Marmara, Facultatea de Stomatologie, Departamentul de Stomatologie Pediatrică

Distribuiți acest articol:

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on linkedin
Share on twitter
Share on email
Share on print

S-ar putea să vă intereseze și:

Lasă un răspuns