Experiența carioasă la un lot de școlari din municipiul Galați

Rezumat

Scopul studiului a fost evaluarea sănătății orale la un lot de elevi din clasele primare din municipiul Galați.

Material și metodă. Studiu clinic transversal pe un lot de 181 copii (89 băieți, 92 fete) cu vârste între 6 și 10 ani (vârsta medie=9,07±1,32 ani) de la o școală gimnazială din Galați. S-au calculat: indicele de prevalență a cariei în dentiția permanentă (Ip), valorile medii ale indicilor de experiență carioasă (DMF-T, DMF-S) și a indicelui de placă bacteriană (IPB), precum și distribuția acestor indici în funcție de vârstă și sex. Analiza statistică a datelor s-a realizat folosind testele Man-Whitney (p<0,05).

Rezultate. a) Ip=39,78% (cel puțin un molar prim permanent afectat); Ip_băieți=37,07%; Ip_fete=42,39%; b) DMF-T=0,88±1,34 (DMF-T_băieți=0,63±1,03; DMF-T_fete=1,12±1,55;SS); DMF-S=0,96±1,56 (DMF-S_băieți=0,69±1,21, DMF-S_fete= 1,23±1,80;SS); c) Status odontal (2503 dinți permanenți): 89,45% dinți indemni, 2,28% cu marmorații ocluzale, 4,83% – leziuni carioase netratate, 2,08% – sigilări, 1,36% – obturații coronare;  d) IPB_băieți =1,25±0,77, IPB_fete=1,32±0,65 (NS).

Concluzii. 1) Prevalența cariei a avut valori crescute, chiar la scurt timp de la apariția dinților permanenți, primii molari fiind cei mai afectați; 2) Fetele au prezentat valori mai mari atât ale prevalenței cariei, cât și a indicilor de experiență carioasă; 3) Încă din primul an de școală trebuie efectuat controlul stomatologic pentru depistarea școlarilor cu risc crescut la carie și instituit un program individualizat de prevenire, prin aplicarea metodelor locale precum sigilările și îmbunătățirea igienei orale, metode a căror eficiență este deja recunoscută.

Cuvinte cheie: experiență carioasă, dinți permanenți, școlari

Introducere

Caria dentară rămâne una din afecțiunile cele mai răspândite pe glob, reprezentând o problemă de sănătate publică în special în țările în curs de dezvoltare [1]. Studii efectuate în România privind starea de sănătate orală a copiilor, în special la grupele de vârstă 6 și 12 ani [2, 3] au evidențiat doar o ușoară scădere a frecvenței cariei dentare în ultimii 20 de ani, de aceea prevalența cariei la copii continuă să fie departe de țintele OMS pentru anul 2020 [2]. Totodată, aceste studii au raportat valori mai mici ale cariei la copiii din orașe precum București, Târgu Mureș față de alte orașe mari (Timișoara, Cluj, Iași). De asemenea, studii privind afectarea prin carie a primilor molari permanenți la elevi din localități diferite ca nivel socio-economic și al factorilor de mediu au indicat valori crescute ale indicilor de apreciere a activității carioase, cele mai mari valori întâlnindu-se la populația din mediul rural [4].

În general, aproape toate studiile publicate au analizat starea de sănătate orală, cu precădere starea de sănătate odontală, a elevilor din anumite regiuni ale țării, fie din capitală, fie din mari orașe, fie din unele localități rurale. Nefiind evaluări naționale, există încă zone în care asemenea evaluări nu au fost realizate sau rezultatele nu au fost publicate. Un asemenea exemplu este reprezentat de municipiul Galați, oraș capitală de județ, cu o populație de 292.600 locuitori (recensământ 2012), port la Dunăre și principalul centru siderurgic al României.

 În acest context, scopul prezentei lucrări a fost evaluarea sănătății orale la un lot de elevi din clasele primare din Galați.

Material și metodă

Pentru evaluarea stării de sănătate orală a populației școlare din Galați, s-a realizat un studiu clinic transversal într-una din școlile gimnaziale ale municipiului, aleasă aleator. În studiu au fost cuprinși elevii din clasele 0- IV ale școlii, criteriile de includere în studiu fiind:

– Copii cu vârsta de 6 ani împlinită la momentul examinării, cu dentiție mixtă sau permanentă;

– Copii fără afecțiuni generale;

– Copii la care părinții au semnat consimțământul pentru examinare.

Examinarea copiilor a fost făcută de un singur examinator (B.A.) și a avut drept scop evaluarea stării de sănătate odontală și a gradului de igienă orală al elevilor. Examinarea, realizată în cabinetul stomatologic al școlii, s-a efectuat doar cu oglinda și sonda dentară, după prealabila uscare a dinților cu sprayul de aer al unitului dentar. Nu au fost efectuate radiografii dentare.

În fișa de examinare au fost notate numele, sexul copilului, vârsta, statusul odontal si indicele de placă simplificat (IP-S).

Informatiile obtinute au fost trecute într-o baza de date, folosind programele Microsoft Excel 2007 si SPSS 20.0.

S-au calculat: indicele de prevalență a cariei în dentiția permanentă, valorile medii ale indicilor de experiență carioasă, distribuția acestor indici în funcție de vârsta și sexul copilului. În plus, s-au calculat valorile medii și distribuția pe sexe pentru indicele de placă. Analiza statistică a datelor s-a realizat folosind testele Man-Whitney. Valoarea pragului limită de semnificație statistică folosit a fost de p<0,05.

Rezultate

Lotul de studiu a fost alcătuit din 181 de elevi (89 băieți, 92 fete) cu vârste între 6 și 10 ani (vârsta medie=9,07±1,32 ani). În funcție de grupa de vârstă, întregul lot a fost împărțit în două: un lot care a cuprins copiii cu vârste între 6 și 8 ani (n=54 copii) și un altul cu copiii cu vârsta de 9-10 ani (n=127 copii).

I. Afectarea prin carie a dinților permanenți

a) Prevalența cariei (Ip) la dinții permanenți

La întregul lot, 39,78% (n=72) dintre copii prezentau leziuni carioase la nivelul dinților permanenți, toti acești copii având cel puțin un molar prim permanent (M1p) afectat. Ip la fete a fost 42,39%, iar la băieți 37,07% (p>0,05).

Distribuția în funcție de grupa de vârstă a Ip a arătat că 35,18% dintre copii aveau carii pe dinții permanenți la vârsta de 6-8 ani, număr care a crescut la grupa de vârstă 9-10 ani, fără ca diferența să fie semnificativă statistic (NS) (Tab. I).

Tabelul I. Distribuția indicelui de prevalență a cariei în funcție de grupele de vârstă

b) Indici de experiență carioasă

La întregul lot, copiii au avut între 0 și 5 dinți permanenți cariați și între 0 și 7 suprafețe cu procese carioase. Valorile medii ale indicilor de experiență carioasă în funcție de grupa de vârstă și sexul copiilor sunt prezentate în tabelul II. Nu au existat diferențe SS ale experienței carioase în raport cu grupa de vârstă, dar au fost diferențe SS în raport cu sexul copilului.

Tabelul II. Indici de experiență carioasă la dinții permanenți

c) Statusul odontal al dinților permanenți

Din totalul de 2503 dinți permanenți prezenți, 89,45% erau indemni, 2,28% au prezentat marmorații ocluzale, 4,83% – au avut leziuni carioase netratate, 1,36% au prezentat obturații coronare iar pe 2,08% – s-au realizat sigilări.

Referitor la statusul M1p, din cei 694 M1p erupți (96,24% din totalul posibil), numai 62% erau indemni și 8,07% prezentau marmorații ocluzale. De asemenea, 17% aveau leziuni carioase netratate, 7,78% – sigilări, iar 4,9% – obturații coronare. 95,87% din M1p afectați prezentau carii localizate pe suprafațele ocluzale.

II. Indicele de placă bacteriană

Indicele de placă bacteriană la fete a fost de 1,32±0,65, iar la băieți de 1,25±0,77, diferențele nefiind semnficative statistic (p=0,537).

Discuții

Datele din literatura de specialitate au arătat că nivelul socio-economic influențează prevalența cariei la nivelul dinților permanenți [5, 6], iar factorii de mediu își pot pune amprenta asupra mineralizării dinților, cu consecințe asupra calității țesuturilor dure dentare și a răspunsului acestora la acțiunea factorilor cariogenici [7, 8]. Deși în studiul nostru nu am analizat în mod special nivelul economic al familiilor din care proveneau copiii sau gradul de angajare al părinților, este posibil ca acești factori socio-economici, împreună cu gradul crescut de poluare industrială din municipiul Galați, să fi influențat starea de sănătate orală a acestora.   

Analizând frecvența cariei, s-a observat că mai mult de o treime (39,78%) dintre copii prezentau leziuni carioase pe dinții permanenți, valoare mai ridicată comparativ cu rezultatele obținute de Saravanan și col.(2008)[9] și, respectiv, Smadi și col.(2016)[10], dar foarte apropiată de valoarea raportată de Behal și col. (2016) [11] în studii efectuate pe loturi de copii cu vârste similare (tab. III). 

Tabelul III. Studii comparative privind prevalența cariei în dentiția permanentă

Afectarea prin carie a dinților permanenți a fost mai mare la fete față de băieți (42,39%, respectiv 37,07%).

În ceea ce privește indicii de experiență carioasă, valoarea indicelui DMF-T a fost apropiată cu cea raportată de Levine și col.[12] în Anglia și de Smadi și col. [10] în Iordania, în studii efectuate pe loturi de copii cu vârste asemănătoare. Într-un alt studiu efectuat în India, s-au raportat valori de aproximativ 2 ori mai mari ale indicelui DMF-T și de 4 ori mai mari ale indicelui DMF-S [11](tab. IV).

Tabel IV. Studii comparative privind indicii de experiență carioasă la dinții permanenți

Valorile medii ale indicilor de experiență carioasă au crescut cu vârsta, fără ca diferențele să fie însă semnificative statistic. In ceea ce priveste afectarea pe sexe, fetele au prezentat valori semnificativ statistic mai mari ale acestor indici comparativ cu băieții.

   Referitor la primul molar permanent, studiile au arătat că el prezintă o importanță deosebită în precizarea stării de sănătate dentară, fiind primul dinte permanent care este cel mai frecvent afectat de procese carioase [1, 2, 4].

            În studiul nostru, prevalența cariei pe M1p la întregul lot a fost de 38%, valoare mai redusă decât valorile obținute de Stanciu și col. (2011)[4] la cele 3 loturi analizate în orașe industriale, precum și decât Șerban și col. (2013)[13] pentru categoria de vârstă 9-10 ani. Referindu-ne la cele două grupe de vârstă analizate, pentru categoria de vârstă 6-8 ani, Ip a cariei obținut de noi pentru M1p a fost mai crescut față de cel raportat de Bereșescu și col. (2012)[14] și Șerban și col.(2013)[13], dar mai mic decât cel găsit de Chirca și col. (2016)[16](tab. V).

Tabel V. Studii comparative privind prevalența cariei la nivelul M1 permanent

Studiile din literatură au arătat că există o vulnerabilitate la carie de 8 ori mai mare pentru zona şanţurilor şi fosetelor comparativ cu suprafeţele dentare netede [17]. Și în prezentul studiu, 95,87% dintre M1p cariați au prezentat leziuni carioase pe suprafețele ocluzale.                

Trebuie menționat că 7,78% dintre M1p au prezentat sigilări ale șanțurilor și fosetelor ocluzale, procent de aproape 4 ori mai mare decât cel raportat de Luca și col. [18] în studiul realizat în București în anul 2002, dar mai mic decât cel raportat de Chirca și col. în studiul efectuat în 2019 pe o populație școlară cu vârsta medie de 8 ani și 10 luni±1an și 2 luni din municipiul Pitești (tab. VI).

Tabel VI. Studii comparative privind statusul M1 permanent

Analizând indicele de placă bacteriană, deși valoarea medie a acestuia a fost ceva mai mare la fete decât la băieți, totuși diferențele nu au fost SS. Cu toate că aceste diferențe au fost NS, indicii de experiență carioasă au fost SS mai mari la fete decât la băieți, ceea ce subliniază că au existat și alți factori care au favorizat grefarea cariei. Deoarece la întregul lot de studiu cariile ocluzale ale M1p au fost formele de carie cele mai frecvente, valorile mai mari ale indicilor DMF-T și DMF-S întâlnite la fete s-ar putea explica prin faptul că primii molari erup mai devreme la fete decât la băieți iar periajul dentar nu este suficient de eficient pentru a curăța șanțurile și fosetele ocluzale.

      Concluzii

1. Prevalența cariei a avut valori crescute, chiar la scurt timp de la apariția dinților permanenți, primii molari fiind cei mai afectați;
2. Fetele au prezentat valori mai mari atât ale prevalenței cariei, cât și a indicilor de experiență carioasă;
3. Încă din primul an de școală trebuie efectuat controlul stomatologic pentru depistarea școlarilor cu risc crescut la carie și instituit un program individualizat de prevenire, prin aplicarea metodelor locale precum sigilările și îmbunătățirea igienei orale, metode a căror eficiență este deja recunoscută.

BIBLIOGRAFIE

1. Marcenes W, Kassebaum NJ, Bernabe E, Flaxman A și col. – Global burden of oral conditions in 1990-2010: a systematic analysis. J Dent Res 2013; 92: 592-7.
2. Baciu D, Danilă I, Balcos C, Gallagher J, Bernabe E – Caries experience among Romanian schoolchildren: prevalence and trends 1992-2011. Community Dent Health 2015; 32: 1-5.
3. Luca R, Prelipcean D, Farcașiu T, Farcașiu C, Stanciu IA – Studiu epidemiologic privind patologia odontală la un lot de copii de 6-7 ani. Medicina Stomatologică 2010; 3(16): 90-93.
4. Stanciu IA, Luca R, Munteanu A, Farcașiu C, Badea VA – Studiu epidemiologic privind caria primului molar permanent la elevii din populația generală. Revista Română de Medicină Dentară 2011; XIV(3): 186-201.
5. McDonald RE, Avery DR, Dean JA. Dentistry for the child and adolescent. Eight Edition, Mosby, 2004: 208.
6. Reisine ST, Psoter W. Socio-economic status and selected behavioral determinants as risk factors for dental caries. J Dent Educ 2001; 65(10): 1009-16.
7. Wondwossen F, Astrom AN, Bjorvatn K, Bardsen A. Sociodemographic and behavioural correlates of severe dental fluorosis. Int J Paed Dent 2006; 16(2): 95-103.
8. Ando N, Isono T, Sakurai Y. Trace elements in the teeth of Steller sea lions (Eumetopias jubatus) from the North Pacific. Ecol Res 2005; 20: 415-23.
9. Saravanan S, Anuradha KP, Bhaskar DJ – Prevalence of dental caries and treatment needs among school going children of Pondicherry, India. J Indian Soc Pedod Prev Dent. 2003; 21(1):1-12.
10. Smadi L, Azab R, Khlaifat F și col.  – Prevalence and severity of dental caries in school students aged 6 – 12 years in Mafraq Governorate – Northeast of Jordan. J Oral Health Epidemiol 2016; 6(1): 40-7.
11. Behal R, Lone N, Shah AF, Yousuf A, Jan SM – Oral health status of 6-12 year old children attending a Government Hospital in Kashmir. IAIM 2016; 3(3): 139-146.
12. Levine RS, Nugent ZJ, Rudolf MC, Sahota P – Dietary patterns, toothbrushing habits and caries experience of schoolchildren in West, Yorkshire, England. Community Dent Health2007; 24(2): 82-7.
13. Șerban V, Bălan A, Adam M – Tendințe epidemiologie actuale ale patologiei molarului prim permanent în perioade de vârstă 6-12 ani la nivel zonal Iași. Romanian Journal of Medical and Dental Education, 2013; 2(2):81-6.
14. Bereşescu L, Păcurar M, Petcu B – Clinical-statistical study regarding the decay frequency of the first permanent molars. RJOR 2012; 4(4): 22-6.
15. Baginska J, Rodakowska E, Kierklo A – Status of occlusal surfaces of first permanent molars in 6-8-year-old children evaluated by the CAST and DMF indices. EurJ Paed Dent 2014; 15(2) :107-12.
16. Chirca EM, Luca R, Georgescu ED, Zmarandache D – First permanent molar status in schoolchildren from Pitesti, Romania. OPD6.4Eur Arch Paediatr Dent 2016; 17(4): 328.
17. Ranga R, Cuculescu M – Aspecte practice în prevenția oro-dentară. Editura Universitară Carol Davila, 2006: 56-59.
18. Luca R, Vinereanu A, Stanciu I, Ivan A, Tănase M – Status of the first permanent molar in a group of schoolchildren in Bucharest, Romania. 6^th Congress of the European Association of Paediatric Dentistry, 15-17 iunie 2002, Dublin, Irlanda. Eur J Pediatr Dent 2002, 3: 165.