A ieșit de sub tipar la „Tipografia centrală” din Chișinău lucrarea conferențiarului universitar Alexandru Postolachi „Unitatea biologică a naturii și omului: cercetarea estetică și antropologică cu accent pe caracteristicile filogenetice și ontogenetice ale sistemului dento-maxilo-facial”, redactor responsabil profesorul universitar Valeriu Burlacu. 2019, 496 p. ISBN 978-9975-146-31-9.
Lucrarea este în limba rusă. În curând se așteaptă editarea monografiei în limba română și engleză.
Alexandru Postolachi a absolvit facultatea de medicină generală și de stomatologie. A început cercetările în acest domeniu împreună cu regretatul profesor Ilarion Postolachi, tatăl autorului, îndată după absolvirea facultății.
Pe tema monografiei, autorul a publicat 83 de lucrări științifice (rezumate, articole, ghiduri metodologice, monografii colective) în publicații de specialitate naționale și internaționale.
Monografia propusă vizează o analiză holistică cuprinzătoare a problemelor teoretice și practice ale omului și medicinii, în special stomatologia, care urmăresc evidențierea unității abordărilor istorice, filosofice și științifice naturale relevante pentru antropologia modernă și cultura lumii contemporane.
Partea I este dedicată uneia dintre problemele fundamentale ale științei – evoluția vieții și a mecanismelor de modelare pe Pământ și include patru capitole. Detaliat sunt analizate, din diverse puncte de vedere interdisciplinară (istorie, filosofie, biologie, fizică, biomecanică etc.), nu numai fapte științifice, ci și cele acumulate de omenire de-a lungul a mii de ani în contextul lor cultural general. Există un fir inseparabil de continuitate între filosofii ale diferitor ere și științe medicale, obiectivul unificator al căruia a fost și rămâne cunoașterea omului, a naturii și a universului.
Cea de-a doua parte este dedicată legilor universale fundamentale din spatele structurii, dezvoltării și biomecanicii corpului și a sistemului dento-maxilo-facial și cuprinde patru capitole. Este prezentată o analiză amplă a faptelor științifice interdisciplinare și a rezultatelor proprii ale cercetărilor autorului în studiul legilor generale privind biosimetria spirală, raportul de aur / raportul de aur și seria de numere Fibonacci atât în natură, cât și în organizarea și formarea elementelor structurale ale sistemului dento-maxilo-facial. Este prezentat rolul cheie al biosimetriei spirale în formarea evolutivă a țesuturilor și organelor din sistemul uman dento-maxilo-facial. La studiul prin secţionarea longitudinală ale modelelor de diagnoză din gips a maxilarului superior, autorul a stabilit manifestarea a 3 tipuri principale de spirale sub forma unui palat tare: 1) helix hiperbolic; 2) o spirală „tija”; 3) spirală logaritmică. Forma și estetica danturii în zona anterioară sunt, de asemenea, asociate cu proprietățile geometrice ale spiralei logaritmice. Din aceste poziții, este propusă teoria fillotaxică a mecanismului de dentiție.
Autorul a propus un model teoretic biomecanic al țesuturilor dentare dure bazat pe mecanica cuantică, care studiază mișcarea mecanică a moleculelor și a atomilor, inclusiv mișcarea nucleilor și a electronilor. Necesitatea studierii microproceselor se datorează faptului că pentru dezvoltarea cu succes a biomecanicii este necesar să se determine influența proceselor interne care apar la nivelul micro și care au o influență fundamentală asupra manifestărilor externe ale organismelor vii. Se remarcă faptul că „În ciuda prezenței numeroaselor surse literare despre biomecanică, dezvoltarea problematicii legate de reacțiile mecanice în țesuturile dure dentare este extrem de complexă, deoarece acestea sunt strâns legate între ele cu caracteristicile originii, formării și dezvoltării țesuturilor dentare, precum și cu funcționarea integrată a acestora în structura unui organ veritabil”(citat din p. 384). Din punct de vedere al legilor fizicii, se susține un model al mișcării undelor elastice în țesuturile dure dentare, inclusiv în structura complexului de smalț-dentină, în sarcină funcțională. „Undele vibrațiilor mecanice care apar în țesuturile dentare în timpul masticației poartă energie de la un punct la altul, iar prismele adamantinale și canaliculile dentinale servesc ca un fel de ghiduri de undă acustice” (citată din p. 383).
Autorul remarcă faptul că bionica ca știință a început să se formeze în a doua jumătate a secolului al XX-lea și interesul deosebit față de acesta se datorează orientării practice semnificative a acestei științe care studiază principiile construirii și funcționării sistemelor biologice, în primul rând cu scopul de a crea noi tehnologii – materiale, instrumente, aparataj, mecanisme etc. Bionica studiază cele mai diverse caracteristici ale organismelor vii, inclusiv caracteristicile materialelor, energiei și sistemelor informaționale. Exemplele clinice ilustrează principiul „spiralat” biomimetic de restaurare a pereților rădăcinii dintelui și modelarea lor cu ajutorul unui compozit microhibrid cu priză fotochimică.
Sunt oferite informații despre originea și dezvoltarea esteticii, ca știință, în istoria omenirii, și subliniază, de asemenea, subiectul important al simetriei și asimetriei feței. Asimetria feței este de interes profesional pentru cosmetologi, chirurgi maxilo-faciali, stomatologi, experți medico-legali, psihologi, antropologi și alți specialiști „(citată din p. 330). Sunt discutate perspectivele domeniilor științifice moderne bazate pe nanotehnologii biomimetice, robotică, inginerie genetică, precum și efectele pozitive și probabile negative ale acestora asupra corpului și civilizației umane în prezent și în viitor.
Astfel, monografia prezentată acoperă o gamă largă de întrebări și probleme care sunt puțin sau practic neincluse în literatura de specialitate și, prin urmare, este o lucrare științifică interdisciplinară unică în stomatologia modernă și care îndeplinește toate cerințele internaționale. Monografia este recomandată pentru o gamă largă de specialiști, studenți și absolvenți ai universităților medicale și stomatologice.
Conferențiar Universitar Alexandru Postolachi
