Menținerea sănătății orale, ca parte integrantă a sănătății generale, este un deziderat din ce în ce mai important, la atingerea căruia și noi, medicii stomatologi, indiferent care ne este specialitatea, putem contribui.
Mai sunt încă multe de făcut totuși. O atestă rezultatele unor analize privind prevalența la nivel mondial a unor patologii orale. Astfel, pe primul loc, cu prevalența cea mai mare, se situează caria netratată a dinților permanenți, pe locul șase parodontopatia severă, pe locul zece caria netratată a dinților temporari [1].
Dacă ar fi să ne referim doar la caria dentară, una din afecțiunile cele mai răspândite pe glob, care interesează indivizi din toate categoriile sociale, fie că au sau nu o stare de sănătate generală bună, fie că sunt persoane cu nevoi speciale, fie că au vârsta primei copilării sau vârsta maturității, o analiză asupra evoluției sănătății orale în ultimii 25 de ani, inclusiv în privința prevalenței cariei netratate atât a dinților temporari cât și a celor permanenți, nu a evidențiat îmbunătățiri [2].
În aceste condiții, cum rămâne cu scopul final al Alianței pentru un viitor lipsit de leziuni carioase cavitare (ACFF), potrivit căruia fiecare copil născut începând cu 2026 să nu prezinte leziuni carioase cavitare de-a lungul întregii sale vieți [3]? Înseamnă că încă nu s-a dat importanța cuvenită și nu s-au adoptat măsurile cele mai potrivite pentru prevenirea cariei, chiar dacă ele au fost elaborate de organisme precum OMS. Iată de ce a fost necesar și binevenit Summit-ul Mondial pe tema Cariei Precoce a Copilăriei, organizat anul trecut la Bangkok, între 2 și 4 noiembrie, sub auspiciile Asociației Internaționale de Stomatologie Pediatrică (IAPD). Lucrările Summit-ului, la care au participat experți din întreaga lume, s-au încheiat cu elaborarea unei Declarații cu privire la prevenirea și tratamentul cariei precoce a copilăriei (ECC). În cadrul acestei Declarații se regăsesc recomandări privind reducerea prevalenței și poverii cariei în dentiția temporară la nivel mondial. Una dintre aceste recomandări se referă la o mai mare implicare pentru conștientizarea atât a părinților cât și a tuturor categoriilor de personal medical sau a altor foruri care au tangență cu sănătatea asupra importanței și necesității măsurilor profilactice [4].
În același spirit al unei mai mari implicări în grija pentru sănătatea orală, un nou pas a fost făcut prin initierea Proiectului ERASMUS+ OSCAR (Oral Special Care Academic Resources), proiect în cadrul căruia specialiști stomatologi din patru țări (Franța, Italia, Turcia și România) au început colaborarea pentru a crea o platformă digitală care să vină în ajutorul medicilor stomatologi pentru a găsi cu ușurință informații practice despre cum pot evalua și gestiona pacienții cu diverse boli generale cu impact asupra îngrijirii orale.
În mod sigur există multiple posibilități de acțiune, trebuie doar să ne implicăm mai mult!
Prof.univ.dr. Rodica Luca
Bibliografie
- Marcenes W, Kassebaum NJ, Bernabé E, Flaxman A, Naghavi M, Lopez A, Murray CJ. Global burden of oral conditions in 1990-2010: a systematic analysis.J Dent Res. 2013 Jul;92(7):592-597. doi: 10.1177/0022034513490168. Epub 2013 May 29.
- Kassebaum NJ, Smith AGC, Bernabé E, Fleming TD, Reynolds AE, Vos T, Murray CJL, Marcenes W, GBD 2015 Oral Health Collaborators. Global, Regional, and National Prevalence, Incidence, and Disability-Adjusted Life Years for Oral Conditions for 195 Countries, 1990-2015: A Systematic Analysis for the Global Burden of Diseases, Injuries, and Risk Factors.J Dent Res. 2017 Apr;96(4):380-387. doi: 10.1177/0022034517693566.
- https://family.allianceforacavityfreefuture.org/Caries/Consumer/en/us/about-us/ACFF_Declaration.pdf
- Pitts, N, Baez, R, Diaz- Guallory, C, et al. Early Childhood Caries: IAPD Bangkok Declaration. Int J Paediatr Dent. 2019; 29: 384‐386.
