Nivelul de alfabetizare în sănătate – Un studiu comparativ între două grupuri țintă din România și Polonia

Pag.: 534-549

Ana Maria Cosma (1), Alexandru Stănculescu (2), Ruxandra Sfeatcu (3)

(1)Ortodonție și Ortopedie Deno-Facială, Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea ,,Lucian Blaga”, Sibiu, România, (2) Ortodonție și Ortopedie Deno-Facială, Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila”, București, România, (3) Disciplina de Sănătate Orală și Stomatologie Comunitară, Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila”, București, România

Rezumat

În contextul unor țări ex-comuniste care au suferit modificări economice, sociale, culturale de-a lungul anilor, acest studiu urmărește să analizeze nivelul de alfabetizare în sănătate al persoanelor din capitalele a două țări, România și Polonia.

Scop: Evaluarea nivelului de alfabetizare în sănătatea orală și generală la două grupuri de adulți din București și din Varșovia, în perioada februarie-martie 2018.

Material și Metodă: Studiul a inclus 122 de subiecți, 61 de români și 61 de polonezi, utilizând chestionare cu 11 întrebări în limba română, respectiv în limba engleză. Datele au fost centralizate și procesate în programul Microsoft Excel 2007.
Rezultate: Polonezii apelează la serviciile medicale stomatologice de două ori pe an în 53% din cazuri, în comparație cu 10% dintre români.Referitor la auto-evaluarea sănătății orale, 63% dintre polonezi consideră că au un nivel bun și foarte bun al sănătății orale, comparativ cu 66% dintre români. Despre capacitatea de a completa o fișă medicală, polonezii au indicat că sunt siguri și foare siguri în 78% din cazuri, în timp ce 82% dintre români au răspuns la fel.

Concluzii: Analizând rezultatele obținute, putem concluziona că interesul pentru sănătatea orală, precum și frecvența vizitei la medicul stomatolog sunt mai bune în Polonia, dar este necesară îmbunătățirea nivelului de cunoștințe medicale din ambele grupuri de studiu, prin campanii care promovează sănătatea orală și generală, de asemenea, prinimplicarea activă aindivizilor în programe naționale de educație pentru sănătate.

Cuvinte cheie: sănătate orală, alfabetizare, fișă medicală, igienă orală.

Introducere

Alfabetizareaîn sănătate are o importanță din ce în ce mai mare în sănătatea publică din întreaga lume. Reprezintă plasarea în context a sănătății unei persoane, a familiei și a comunității sale, înțelegerea și abordarea adecvată a factorilor care pot influența nivelul de sănătate. După cum a declarat Sørensen (2012), „O persoană cu un nivel adecvat de sănătate are capacitatea de a-și asuma responsabilitatea pentru propria sănătate, precum și pentru cea a familiei și a comunității din care face parte”[1]. Noțiunea de alfabetizare în sănătate se referă la capacitatea individului de a citi, prelucra și înțelege informațiile medicale, în același timp, capacitatea de a prezenta informații de bază despre prevenirea afecțiunilor, tratarea bolilor cronice, dar și despre posibilitatea de a lua parte la decizia medicală care vizează propria sănătate [2].

Alfabetizarea în sănătatea orală reprezintă un aspect indispensabil în viața de zi cu zi, având în vedere faptul că populația este supusă unui număr tot mai mare de informații medicale. Astfel, educația este un factor important în cazul unei dezvoltări de perspectivă și al menținerii unui nivel bun al sănătății orale. Pe lângă aceasta, capacitatea de a înțelege anumite fenomene, noțiuni și de a preveni răspândirea bolii poate influența caracterul individual[2].

Noțiunea de alfabetizare în sănătatea orală indică gradul de experiență pe care îl are individul, precum și capacitățile sale legate de tratamentele medicale și/sau de păstrarea unei stări  medicale adecvate. În termeni actuali, pacientul este privit ca un consumator de servicii medicale și reprezintă cea mai importantă „țintă” în domeniul alfabetizării în sănătatea orală și a sistemului medical în general. Este necesar ca pacientul să aibă un nivel adecvat de informații medicale, inclusiv capacitatea de a dobândi, înțelege și utiliza informațiile de bază, pentru a beneficia de servicii medicale de calitate; el ar trebui să înțeleagă, de asemenea, ce tip de asistență medicală este necesară pentru a ști cum să aleagă corect serviciile de îngrijire medicală [3].

Scopul studiului

Studiul are ca scop evaluarea nivelului de alfabetizare în sănătatea orală și în sănătatea generală, la două grupuri de adulți din București și din Varșovia, în anul 2018.

Material și metodă

Studiul a cuprins 122 de subiecți, 61 de români și 61 de polonezi. Au primit chestionare cu 11 întrebări în limba română, respectiv în engleză. Pentru fiecare chestionar, au fost necesare răspunsuri simple sau multiple la întrebările propuse, s-au întregistrat vârsta și sexul respondenților. De asemenea, au fost incluse în chestionar 5 întrebări legate de nivelul de alfabetizare în sănătate: „Cât de încrezători sunteți în a completa singur o fișă medicală?”, „Cât de sigur sunteți că puteți urma instrucțiunile scrise pe prospectul unui medicament?”, „Cât de des ați solicitat ajutor pentru a citi instrucțiunile scrise pe care le-ați primit de la medic?”, „Cum apreciați starea dvs. generală de sănătate?” și „Cum apreciați starea dumneavoastră de sănătate orală?”.

Rezultate

Dintre cei 61 de participanți români, 31 erau bărbați; vârsta medie a grupului român a fost de 37,03 ani. În grupul polonez, 25 de participanți au fost bărbați, iar vârsta medie a grupului polonez a fost de 34,83 ​​ani. (Tabelul 1)

Tabelul 1. Distribuție în funcție de vârsta participanților (N=122)

În ceea ce privește frecvența periajului dentar, 87% dintre persoanele din România declară că se perie pe dinți de două ori pe zi, cu 3% mai puțin decât polonezii. Aproape 33% dintre români declară o tehnică de periaj corectă, comparativ cu doar 13% din polonezi. (Tabelul 2).

Tabelul 2.Tehnica de periaj în cele două grupuri

Folosirea aței dentare a fost un obicei obișnuit pentru 42% români, comparativ cu doar 18% din grupul polonez (Tabelul 3).

Tabelul 3. Metode auxiliare de igienizare dentară în cele două grupuri

În ceea ce privește obiceiurile după periajul de seară, aproape 1 din 10 respondenți din ambele țări obișnuiesc să bea suc sau să ia o gustare (Tabelul 4).

Tabelul 4.Obiceiuri după periajul de seară ale celor două grupuri

În ceea ce privește vizitele la cabinetul de medicină dentară, polonezii apelează la serviciile stomatologice de două ori pe an în 53% din cazuri, comparativ cu 10% dintre români. (Tabelul 5).

Tabelul 5. Vizite la cabinetul stomatologic ale celor două grupuri

41% dintre polonezi merg la stomatolog pentru un control regulat și 34% pentru cazuri de urgență. Pe de altă parte, doar 11% din români au fost la un control regulat, mai mult de 62% mergând în situații de urgență (Tabelul 6).

Tabelul 6. Motivele vizitei la medicul stomatolog în cazul celor două grupuri

La întrebarea „Cât de sigurești că poți completa singur o fișă medicală?”, 78% dintre polonezi au remarcat că sunt „Sigur” și „Foarte sigur” în capacitatea lor de a completa fișele medicale, în timp ce 82% dintre români au avut aceleași răspunsuri (Figura 1).

Fig. 1. Capacitatea de a completa singuri o fișă medicală.

La întrebarea „Cât de sigur ești că poți urma instrucțiunile scrise pe prospectul unui medicament?”,  95% dintre români au considerat că sunt „Foarte sigur”și „Destul de sigur”, comparativ cu 79% dintre polonezi (Figura 2).

Fig. 2. Capacitatea de a citi și de a înțelege informațiile de pe prospectul unui medicament.

La întrebarea „Cât de des ați cerut ajutor pentru a înțelege instrucțiunile scrise primite de la medic?”, aproape 30% polonezi au răspuns „Niciodată”, în comparație cu aproape 50% români (Figura 3).

Fig. 3. Solicitarea ajutorului pentru a înțelege instrucțiunile oferite de medic.

În ceea ce privește întrebarea „Cum apreciați starea dvs. generală de sănătate?”, 72% dintre polonezi consideră că au un nivel de sănătate general „Bun” și „Foarte bun”, comparativ cu 89% dintre români. (Figura 4).

Fig. 4. Auto-evaluarea stării de sănătate generală.

La întrebarea „Cum apreciați starea dumneavoastră de sănătate orală?”, 63% dintre polonezi consideră că au un nivel de sănătate orală „Bun” și „Foarte bun”, față de 66% dintre români, care au răspuns la fel. (Figura 5)

Fig. 5. Auto-evaluarea stării de sănătate orală.

Discuții

Cele 5 întrebări legate de nivelul de alfabetizare în sănătate au fost folosite de-a lungul timpului pentru a evalua capacitățile oamenilor de a răspunde cerințelor complexe din sănătate, în societatea modernă. Sørensen [4], într-un studiu realizat pe 8000 de subiecți din 8 țări, a descoperit că cel puțin 1 din 10 respondenți au demonstrat un nivel slab al alfabetizării în sănătate și aproape jumătate dintre persoanele evaluate au prezentat oalfabetizare limitatăîn sănătate. Sabbahi [5] a aflat în studiul său că 40% dintre participanți au vizitat medicul stomatolog o dată la 6 luni (față de 10% dintre români și 53% din polonezi);de asemenea, pacienții care au vizitat cabinetul stomatologic de două ori pe an au prezentat un nivel semnificativ mai mare de alfabetizare în sănătate orală decât cei care au apelat la serviciile medicale doar în caz de urgență. Masayuki [6] a declarat că „persoanele cu un nivel de alfabetizare orală mai mare au avut un număr mai mare de dinți naturali”, iar „participanții cu o alfabetizare orală mai mare au avut, de asemenea, mai puțini dinți afectați de procese carioase”. Mohammad [7] a identificat că pacienții care se periau mai frecvent aveau valori mai mari alealfabetizării în sănătatea orală (OHL – oral health literacy). Firmino [8] a făcut un studiu în care a aflat că există o legătură între cariile dentare și nivelurile inferioare ale OHL.De asemenea, el a relatat că „un număr redus de dinți și pierderea suportului parodontal au fost asociate cu niveluri mai mici ale OHL”. Baskaradoss [9] a analizat datele colectate de la 150 de respondenți și, din rezultate, subiecții cu OHL redus  au avut un număr mai mare de dinți lipsă și un număr mai mic de obturații și de asemenea, un procent mai mare de subiecți cu OHL scăzut au prezentat boală parodontală severă.

În ceea ce privește întrebările legate de nivelul de alfabetizare în sănătate, Wallace [10] a recomandat utilizarea răspunsului ,,Oarecum” la întrebarea ,,Cât de încrezători sunteți pentru a completa singur o fișă medicală?”, pentru a identifica pacienții cu abilități limitate sau reduse de alfabetizare în sănătate.

Concluzii

  1. Alfabetizarea redusă în sănătate și alfabetizarea sănătății orale reprezintă o provocare importantă pentru practica medicală.
  2. Referitor la comportamentul de igienizare orală, grupul de respondenți din România a dovedit un interes crescut pentru utilizarea mijloacelor auxiliare de profilaxie dentară (ața dentară), precum și folosirea unor tehnici corecte de periaj dentar, comparativ cu subiecții din grupul polonez.
  3. Analizând rezultatele obținute în studiul celor două grupuri populaționale, putem concluziona că interesul pentru sănătatea orală și frecvența vizitei la stomatolog sunt mai bune în Polonia, dar în ambele grupuri există probleme legate de alfabetizarea în sănătate și de comportamentele în sănătate care trebuie îmbunătățite.
  4. Campaniile care promovează sănătatea orală și programele naționale de educație sunt necesare pentru a îmbunătăți nivelul cunoștințelor și comportamentului în materie de sănătate, la populația vizată (români și polonezi).

MULȚUMIRI: acest studiu face parte din proiectul Tineri Cercetători nr. 33898/11.11.2014 finanțat de U.M.F. ,,Carol Davila”.

Bibliografie

  1. Sørensen K, et al. Health literacy and public health: A systematic review and integration of definitions and models. BMC Public Health12, 80 (2012).
  2. ADA – Glossary of commun dental terminology. Chicago (IL): American Dental Association, 1999
  3. Sfeatcu IR, et al. Conceptul de alfabetizare în sănătatea orală. Editura Curtea Veche, București, 2016
  4. Sørensen K, et al. Health literacy in Europe: comparative results of the European health literacy survey (HLS-EU), European Journal of Public Health, April 5, 2015: 1–6
  5. Sabbahi DA, et al. Development and evaluation of an oral health literacy instrument for adults. Community Dent Oral Epidemiol 2009; 37: 451–462
  6. Masayuki U, et al. Relationship between oral health literacy and oral health behaviors and clinical status in Japanese adults, Journal of Dental Sciences (2013) 8: 170-176
  7. Mohammad MNS, et al. New oral health literacy instrument for public health: development and pilot testing, Journal of Investigative and Clinical Dentistry (2014), 5, 313–321
  8. Firmino RT, et al. – Oral health literacy and associated oral conditions, The journal of the American Dental Association, 2017 Volume 148, Issue 8: 604–613
  9. Baskaradoss JK. Relationship between oral health literacy and oral health status, Baskaradoss BMC Oral Health, 2018, 18:172
  10. Wallace LS, et al. BRIEF REPORT: Screening Items to Identify Patients with Limited Health Literacy Skills, J GEN INTERN MED 2006; 21:874–877

Distribuiți acest articol:

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on linkedin
Share on twitter
Share on email
Share on print

S-ar putea să vă intereseze și:

Lasă un răspuns