Sănătatea orală a sportivilor români cu dizabilități intelectuale – o provocare și în 2018

Arina Vinereanu (1), Aneta Munteanu (2), Ioana Baltag (1), Alexandru Stănculescu (3), Daniel Popescu (4)

(1) Clinical Director Special Olympics-Special Smiles (2) Assistant lecturer, Carol Davila University of Medicine and Pharmacy, Bucharest (3) Resident in Orthodontics, Bucharest, Special Smiles volunteer (4) Private practice, Bucharest, Special Smiles volunteer

Rezumat

Scop: Evaluarea stării sănătății orale și obiceiurilor de igienă ale sportivilor români Special Olympics (SO) în 2018.

Metodă: 271 sportivi între 6 și 56 de ani (vârsta medie 19.34 ani,SD=9.00) au fost examinați în condiții de teren, în timpul jocurilor naționale SOdin 2018.Date demografice (vârstă, sex, situatie familială), obiceiurile de igiena orală, statusul dentar (indemn/cariat/obturat/sigilat/extras) șistatusul parodontal au fost înregistrate individual. S-au calculat: indicele DMF-T, indicele de restaurare (RI = [F / (F + D) x100]%) și indicele de placă IP (Silness și Löe). Datele au fost analizate utilizând programul SPSS 20.0.

Rezultate: 80.8% dintre sportivi locuiau cu familia naturală. 78.2% efectuau singuri periajul; 10.7% erau periați exclusiv de părinte/îngrijitor; 93% nu au folosit niciodată ața dentară. 32.8% au raportat prezentarea regulata la stomatolog, ceea ce s-a corelat statistic cu mai puține carii și gingivite (p<0.05). 7.4% dintre subiecți erau indemni de carie. DMF-T= 8.13 [SD 5.69]. RI=20.06 [32.89 SD], cu diferențe semnificative între sexe: 14.86 (băieți) și 25.04 (fete) (ss, p<0.05). IP=1.74 [SD 0.91]. 4.4% dintre sportiviprezentau sigilări; alți 10% au primit sigilări în timpul evenimentului.

Concluzii: Nevoia de tratament stomatologic a sportivilor SOR este încă departe de a fi rezolvată. Accesul lor la prevenție eficientă și îngrijire dentară este în continuare limitat.Sunt necesare programe specific orientate catre creșterea conștientizării importanței sănătății orale în cadrul stării generale de sănătate a persoanelor cu dizabilități intelectuale, pentru prevenirea imbolnavirilororo-dentare și îmbunătățirea accesuluila tratament alacestei categorii de populație.

Cuvinte-cheie:nevoi speciale, sănătate orală, Special Olympics

Introducere

OMS privește sănătatea ca fiind „starea de bine fizic, mental și social și nu doar absența bolii sau a infirmității”,considerand obținerea celui mai înalt nivel posibil de sănătateca fiind „unul dintre drepturile fundamentale ale fiecărei ființe umane” [1]. Astfel, sănătatea orală trebuie să fie văzută ca un drept și nu ca un privilegiu, fiind parte inseparabilă a stării de sănătate generală.

Persoanele cu nevoi speciale au, de regulă, o sănătate orală deficitarăcomparativ cu populația generală [2, 3, 4], iar dizabilitățile intelectuale înrăutățescadesea situația. Sunt câteva elemente care duc la aceste diferențe. Bolile sistemice – sindromice sau nu, daradesea foarte severe – reprezintă o provocare foarte grea atât pentru persoana afectată, cât și pentru familie,iar diversele afecțiuni conexe împing în mod explicabil sănătatea orală pe un loc secundarîn preocupările familiei. Periajul dentar, ca prima și cea mai accesibilă metodă deprevenireaproceselor carioase șibolii parodontale,poate fi foarte dificil de efectuat în anumite cazuri și, prin urmare, poate fi efectuat nesatisfăcător sauchiar complet trecut cu vederea. Obiceiurile de alimentație (ca de pildă o dietă cu alimente de consistență scăzutăimpusă de o capacitatemasticatorie redusă), respirația orală, medicamentele cu continut de zahăr, xerostomia, efectele secundare ale anumitormedicamente, precum și caracteristicileoro-dentare specifice sau nespecifice ale anumitor boli și sindroamereprezintă o parte dintre factorii care pot induce sau amplifica patologia orală a persoanelor cu deficiențe de ordin general [5]. Uneori, chiar și nivelul scăzut de cunoștințe al părințilorpoate fi un factor agravant pentru starea de sănătate orală a copilului cu dizabilități intelectuale. În plus, accesul la îngrijirea orală a persoanelor cu nevoi speciale poate fi adesea limitat din cauza unor factori diverși,de la bariere fizice sau economice la reticența medicului stomatolog în privința tratării acestei categorii de pacienți [6].

Material și metodă

S-a efectuat un studiu transversal pe 271 de sportivi români SO(172 de sex masculin), cu vârste între6 – 56 ani (vârsta medie 19.34 ani [SD 9.00]), auto-selectați dintre participanții la Jocurile Naționale Special Olympics din 2018. Sportivii și părinții sau îngrijitorii acestora au beneficiat de instructaje pentru sănătate oro-dentară oferite de către voluntari (medici stomatologi rezidenți de Pedodonție) în timpul evenimentului. Broșuri și materiale educaționale specifice,elaborate de Asociația Națională de Stomatologie Pediatrică din România cu suportul Colgate România, au fost împărțitegratuit părinților și îngrijitorilor. De asemenea, unii dintre sportiviau beneficiat de igienizări profesionale și de sigilări cu ionomeri de sticlă oferite cusprijinulDentex Trading România și GCRomânia. Sportivii au fost examinați în condiții de teren, cu lumină naturală și lanternă, folosind oglinda și sonda dentară [fig.1].

Fig.1. „Special Olympics-Special Smiles 2018” – examinare clinică/clinical examination.

Au fost înregistrate următoarele date :

– vârsta și sexul;

– mediul de locuit (în cu familianaturală / foster / instituționalizat);

– obiceiurile de igienă orală (consemnate prin chestionar);

– statusul dentar (indemn, cariat, obturat, sigilat, extras);

– statusul parodontal – placă bacteriană, gingivită

Pe baza datelor înregistrate, s-au calculat următorii parametri:

  • Indicele DMF-T;
  • Indicele de restaurare (RI = [F / (F + D) x100]%)
  • Indicele de placă Silness-Löe (IP).

Datele au fost stocate și analizate folosind programul SPSS 20.0.

Rezultate

80.8% dintre subiecți locuiau cu propriile familii; 16.2% erau instituționalizați,în timp ce restul de 3% locuiau în familii foster.Majoritatea sportivilor (78.2%) îsi periau singuri dinții, 11.1% aveau nevoie nevoie de ajutor și 10.7% erau periați exclusiv de către un părinte/îngrijitor. 93% nu au folosit niciodată ața dentară și 32.8% au raportat că merg controale stomatologice periodice.Statusul dentar al subiecților este prezentat în tabelul 1.

Tabelul 1. Statusul dentar al sportivilor examinați


% sportivi
Indemni de carie7.4
Sigilări prezente4.4
Sigilări efectuate cu ocazia evenimentului10
Carii netratate89.2
Celpuțin un molar extras26.6

Valoarea medie calculată pentru indicele DMF-T a fost 8.13 [SD 5.69], cu diferențe semnificative statistic între sexe privind componenta „F”: 0.88 la băieți, față de 1.85 la fete (p< 0.01). Indicele de restaurare RI a fost de 20.06% [32.89 SD], de asemenea cu diferențe pe sexe: 14.86% pentru băieți și 25.04% pentru fete (ss, p<0,05).Valoarea medie a indicelui de placă IP a fost de 1.74 [SD 0.91].

Discuții

Majoritatea sportivilor locuiau cu propriile familii și aveau mai multe șanse de a folosi perii electrice și de a fi ajutați la efectuarea periajului. Totuși, doar 7% dintre subiecți utilizau ață dentară.Aproape o treime dintre subiecți au afirmat că fac controale stomatologice regulate. Vizitele periodice la medicul stomatolog au fost corelate pozitiv cu prezența sigilărilor și cu valori mai mari ale indicelui de restaurare (RI) și ale componentei“F” a indicelui DMF-T, precum si cu valori mai mici ale componentei „D” (p<0.01)și ale indicelui de placă (IP) și cu mai puține semne de gingivită (p<0.05).

69.7% dintre sportivi au avut valori aleindicelui de restaurare (RI)mai mici sau egale cu 10%, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a nevoilor lor de tratamentul stomatologicnu a fost încă rezolvată. Doar 11.2% dintre subiecți au avut valori ale RI egale sau peste 80%, reflectand nivel bun de rezolvarea problemelor stomatologice.

În cadrul comunității internaționale a sportivilor SO, rezultatele prezentului studiu în ceea ce privește valorile indicelui DMF-T și proporția de sportivi cu cel puțin un molar permanent extras sunt comparabile cu rezultatele raportate pentru alte țări, așa cum se arată în tabelul 2 [7-12]. Sportivii SO români și germani au mai multe carii netratate, româniiavand și o situație parodontală mai precară.Pe de altă parte, privind latura pozitivă a problemei, este important de reținutcă efectuarea de sigilări în timpul evenimentelor SO este destul de rar întalnită și poate fi considerată ca un pas mic – darimportant–spre oîmbunătățirea stării de sănătate orală pentru sportivii SO din Româniaîn viitor. Procentul total al pacienților cu sigilări la Jocurile Nationale SO Romania a ajuns astfel la 14.4%, încă departe totuși de cel de 37.7%semnalat pentru sportivii SO din Slovenia în 2011-2012 [13]; cifra corespunzătoare pentru sportivii SO români în cadrul aceluiași studiu a fost de 3.8%, valoare mai apropiată de cele 4.3 procenteraportate cu aceeași ocazie pentru sportivii din Polonia.

Tabelul 2. Raportări anterioare cu privire la sănătatea orală a sportivilor SO din diverse țări

Raportări SOSS anterioare%subiecți cu gingivită%subiecți cu cariinetratateDMF-T%subiecți cu1 molar extras%subiecți cu sigilări
Pakistan 2017 (Saquib)36.171.2

1
Trinidad Tobago 2006 (Naidu)34.645
21.42.9
SUA 2005-2008 (Fernandez)3228


Belgia 2008 (Leroy)4422
706
Germania 2014 (Schüler)43.486.27.2

Italia 2008 (Dellavia)

10.3

Studiul actual7989.28.1326.64.4 +10 Întimpulevenimentului

Raportările anterioare [14-16] privind starea de sănătate orală a sportivilor români SO ne permit să evaluăm evoluția situației în timp (tabelul 3).

Tabelul 3. Date raportate anterior asupra stării de sănătate orală a sportivilor SO din România.


200520132018 (studiul actual)
Valoarea medie a DMF-T8.158.658.13
Valoarea medie a RI (%)11.921.7620.06
% pacienți cu RI≥80 %4.4911.2
% pacienți cu RI≤10 %73.257.669.7
% pacienți indemni de carie (%)4.27.87.4

Datele din tabelul 3 arată că indicele DMF-T păstrează în timp o valoare relativ constantă, în timp ce valorile indicelui de restaurare (RI) s-au îmbunătățit din 2005 încoace. Proporția sportivilor care au avut cea mai mare parte a proceselor carioase tratate în momentul examinarii a crescut de la 4.4% în 2005 până la 11.2% în 2018. Cu toate acestea, procentul de sportivi cu nevoi de tratament nerezolvate rămâne foarte ridicat, aproape 70% dintre acești pacienți având 10% sau mai puțin din leziunile carioase tratate până la momentul examinarii.

Este important de subliniat faptul că, în multe feluri, sportivii Special Olympics pot fi priviți ca „privilegiați printre cei defavorizați” din cadrul comunității mai mari a pacienților cu nevoi speciale/persoanelor cu dizabilități intelectuale, lucru valabil și in ceea ce privește starea lor de sănătate orală. Deși prezintă dizabilități intelectuale, sportivii SO sunt destul de bine integrați social, comunică, interacționează și sunt capabili să desfășoare activități sportive într-o manieră organizată. Făcând parte din mișcarea Special Olympics, ei au avut un acces mai facil la programe de sănătate ca Healthy Athletes.De asemenea, sunt mai capabilisă-și efectueze ei înșiși sau să accepte periajul dentar și chiar să înțeleagă și să profite de ședințele de educație orală oferite ca parte a ramurii Special Smiles din cadrul programului Healthy Athletes. De aceea, rezultatele studiilor avand ca subiecți sportivi SO nu sunt neapărat relevante pentru situația sănătății orale a tuturor persoanelor cu dizabilitățiintelectuale sau cu nevoi speciale, situațiece este puțin probabil să fie mai bună.

Concluzii

Sportivii români Special Olympics încă au o mulțime de nevoi de tratament stomatologic nerezolvate. Prevenția pentru aceasta grupă țintă este deocamdata limitată; copiii cu dizabilități intelectuale rareori beneficiaza la timp de sigilări.Dezvoltarea programului Special Smiles în sensul efectuării de igienizări și tratamente non-invazive în timpul evenimentelorpoate contribui la creșterea eficacității programului, atat în ceea ce privește prevenirea îmbolnavirilor oro-dentare, cat și prin prilejuirea și încurajarea interacțiunii directe între sportivi șimedicul stomatolog.

Cu scopul de a apropia medicii stomatologi de persoanele cu nevoi speciale de îngrijire oro-dentară, specialiști din patru țări (Franța, Italia, Turcia și România) lucrează la ora actualăîn cadrul unui proiect Erasmus + care iși propune să vină în ajutorul medicilor stomatologi interesați să ofere tratament acestei categorii de pacienți. Proiectul OSCAR (Oral Special Care Academic Resources) creează o platformă digitală în care medicii stomatologi vor găsi cu ușurință informații practice despre cum pot evalua și gestiona pacienții cu diverse boli generale cu impact asupra îngrijirii orale. Vor fi disponibile pe platformă prezentări de caz, sfaturi, “tips & tricks” și referințe, în încercarea de a depăși unele dintre barierele accesului la îngrijire orală corectă pe careaceastă categorie defavorizată de populațieîncă le întampină. (Project 2019-1-RO01-KA202-063820 ERASMUS+)

Distribuiți acest articol:

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on linkedin
Share on twitter
Share on email
Share on print

S-ar putea să vă intereseze și:

Faci un comentariu sau dai un răspuns?