Rezumat
Nivelul de cunoştinţe şi preocuparea indivizilor faţă de starea de sănătate sunt importante şi influenţează comportamentul sanogen sau riscant pentru sănătate al acestora.
Scop: evaluarea cunoștințelor față de sănătatea orală în rândul a două grupuri de școlari cu vârste cuprinse între 9 și 13 ani, din două orașe, București și Teheran.
Material și Metodă: În studiul desfășurat în anul 2015 au fost incluși 110 elevi, în număr egal din câte o școală din fiecare oraș. Media de vârstă a subiecților a fost 11,24 ani (DS±1,26). Elevilor li s-a explicat scopul studiului și au răspuns la un chestionar anonim cu întrebări închise.
Rezultate: Cunoștințele elevilor sunt relativ crescute în ceea ce privește principalele aspecte ale sănătății orale. Subiecții din studiu sunt mai puțin familiarizați cu privire la rolul băuturilor acidulate și al fructelor în apariția hipersensibilității dentare. Principala sursă de informare legată de sănătatea dinților și prevenirea cariei dentare este familia.
Concluzii: Elevii au nevoie de lecții de educație pentru sănătate orală în școli mai ales în ceea ce privește hipersensibilitatea dentinară. Se impune și implicarea medicilor stomatologi în educația pacienților pentru îmbunătățirea nivelului de cunoștințe medicale.
Cuvinte cheie: școlari, cunoștințe medicale, sănătate orală.
Introducere
Nivelul de cunoştinţe şi preocuparea indivizilor faţă de sănătate sunt importante şi influenţează comportamentul sanogen sau riscant pentru sănătate al acestora [1, 2].
Pentru a-şi asigura continuitatea, societatea a fost condiţionată să transmită noilor generaţii cunoştinţele, atitudinile şi comportamentele necesare [3]. Procesul educaţiei, este iniţial informal, în familie; ulterior formal în organizaţii (grădiniţe, şcoli, licee, facultăţi, colegii, doctorate) prin programe şi metode standardizate şi cu ajutorul unui personal specializat (educatori, învăţători, profesori, cadre didactice universitare) [3].
La copii există dependența de familie și mediul școlar, astfel comportamentele sanogene monitorizate de către părinți și profesori, devin deprinderi. De aceea, este foarte important ca educația pentru sănătatea orală să fie realizată din copilărie, când informațiile sunt ușor asimilate [4, 5].
Factorii care influențează decizia unui individ de a se comporta într-un anumit mod, sunt: cunoştinţele sale, credinţele, valorile și atitudinile. Există un complex de factori care se potenţează reciproc pentru a fi posibilă schimbarea, doar cunoaşterea nu conduce în mod obligatoriu la schimbarea comportamentului [4]. Cunoştintele medicale sunt obținute și reținute din informaţiile oferite de către medici, asistente medicale, din familie, de la profesori, prieteni şi din mass media. Și experienţele personale furnizează cunoştinţe relevante pentru fiecare. Important este ca aceste informații să fie corecte din punct de vedere ştiinţific [4].
Scopul studiului
Studiul are ca scop evaluarea nivelului de cunoştinţe față de sănătatea orală în rândul a două grupuri de școlari cu vârste cuprinse între 9 și 13 ani, din două orașe, București și Teheran.
Material și metodă
Lotul studiat a inclus 110 școlari (media de vârstă 11,24; DS±1,26), 55 dintr-o școală generală din București și 55 dintr-o școală din Teheran. Elevilor li s-a administrat un chestionar anonim de cunoștințe față de sănătatea orală recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. Chestionarul a fost tradus de o studentă la Facultatea de Medicină Dentară și a fost aplicat pentru realizarea lucrării de licență. S-a realizat statistica descriptivă a rezultatelor obținute pentru întreg lotul de studiu și separat pentru cele două grupuri studiate.
S-a obținut acordul pentru studiu din partea conducerii școlilor și din partea elevilor. A fost asigurată confidențialitatea datelor. Ipoteza de lucru a fost că există diferențe de cunoștințe și comportament între cele două grupuri studiate, datorate în principal, situației sociale și contextului cultural.
Rezultate
Dintre cei 110 de subiecți, elevele sunt în proporție de 57,3%. Cei mai mulți participanți au 12 ani (24,5%), 23,6% au 11 ani, 22,7% au 10 ani și 20% au 11, respectiv 13 ani. Cei mai puțini (9,1%) au 9 ani.
Rezultatele sunt prezentate în tabele, pentru fiecare din cele două loturi studiate, școlarii din București și cei din Teheran, cât și pentru întreg lotul.
Pentru șase afirmații, elevii au avut de ales una din trei variante de răspuns (da, nu și nu știu): problemele dentare influențează negativ aspectul fizic al unui individ; este important faptul că unele băuturi nu sunt bune pentru dinţi; băuturile acidulate provoacă apariția cariilor; băuturile acidulate fac dinţii sensibili la rece sau când mâncăm fructe; dulciurile provoacă apariția cariilor; periajul dințiilor protejează dinții împotriva apariției cariilor dentare.
Rezultatele arată că cei mai mulți elevi din studiul prezent cred că problemele dentare au impact asupra aspectului fizic (88,2%), fără diferențe între cele două loturi (Tabel I).
Tabel I. Cunoștințele elevilor privind impactul problemelor dentare asupra aspectului fizic
Cei mai mulți elevi (75,4%) recunosc importanța tipului de lichide asupra sănătății dentare, 78,2% pentru lotul din Teheran și 72,7% pentru lotul din București (Tabel II).
Tabel II. Cunoștințele elevilor privind importanța tipului de lichide pe care consumă asupra sănătății dentare
Cei mai mulți respondenți cunosc rolul băuturilor carbogazoase în apariția cariei dentare (74,5%), într-un procent mai crescut elevii din Teheran (Tabel III).
Tabel III. Cunoștințele elevilor privind rolul băuturile acidulate în apariția cariei dentare
Cunoștințele privind rolul băuturilor acidulate și fructelor în apariția hipersensibilității dentare sunt relativ scăzute, aspectul este cunoscut de aproximativ jumătate dintre subiecți (Tabel IV). Elevii corelează consumul de băuturi acidulate mai degrabă cu apariția cariilor dentare, decât cu hipersensibilitatea. Poate nu au înțeles cuvintele ,,dinți sensibili” sau poate nu au experimentat acest tip de problemă până în prezent. Rezultate sunt similare pentru cele două grupuri de elevi.
Tabel IV. Cunoștințele privind rolul băuturilor acidulate și fructelor în apariția hipersensibilității dentare
Rolul dulciurilor în apariția cariilor dentare este cunoscut de aproape toți elevii (91%), doar 4,5% nu cunosc aspect și 4,5% declară nu știu. Se observă că nu există diferențe între cele două loturi de școlari (Tabel V).
Tabel V. Cunoștințele elevilor privind rolul dulciurilor în producerea cariei
Rolul periajului dentar personal în prevenirea apariției cariei dentare este un aspect foarte bine cunoscut de către elevii din studiu (98,2%), rezultatele sunt identice pentru cele 2 loturi, câte un singur subiect din fiecare grup răspunde incorect (Tabel VI).
Tabel VI. Cunoștințele elevilor privind rolul periajului dentar în prevenirea producerea cariei
Rezultatele arată că familia reprezintă principala sursă de informare privind modalitățile de îngrijire ale dinților (64,5%). Aproximativ o treime menționează medicul dentist ca sursă de informare. Școala ca sursă de informare (învățători, profesori, programe educative în clase) se regăsește într-un procent foarte mic (3,6%) (Tabel VII). Rezultatele sunt similare pentru cele 2 loturi de elevi.
Tabel VII. Principale surse de informare privind sănătatea orală
Discuții
Rezultatele sunt similare pentru cele două loturiprivind cunoștințele legate de impactul problemelor dentare asupra aspectului fizic, de importanța tipului de lichide pe care le consumă asupra sănătății dentare, de rolul băuturilor acidulate și fructelor în apariția hipersensibilității dentare; rolul dulciurilor în apariția cariilor dentare; rolul periajului dentar personal în prevenirea apariției cariei dentare.
În general rezultatele sunt similare pentru cele două loturi, ceea ce infirmă ipoteza de lucru. Totuți, există și unele diferențe care reflectă mediul social și cultural diferit al elevilor cuprinși în studiu. Datele prezentate arată și faptul că rezultate sunt diferite pentru cele două grupuri în ceea ce privește: cunoștințele elevilor privind rolul băuturile acidulate în apariția cariei dentare (într-un procent mai crescut elevii din Teheran).
Concluzii
Rezultatele studiului arată un nivel relativ crescut de cunoștințe în ceea ce privește multe aspecte ale sănătății orale: rolul dulciurilor în apariția cariilor dentare, rolul periajului dentar personal în prevenirea apariției cariei dentare, impactul problemelor dentare asupra aspectului fizic, precum și importanța tipului de lichide pe care le consumă asupra sănătății dentare.
Cunoștințele elevilor implicați în studiu sunt incorecteprivind rolul băuturilor acidulate și fructelor în apariția hipersensibilității dentare.
Familia este principala sursă de informare privind modalitățile de îngrijire ale dinților, de aceea se impun programe de promovare a sănătății în școli, precum și implicarea medicilor stomatologi în educația pacienților și o bună informare a părinților care să asigure un mesaj sanogen corect.
MULȚUMIRI: tuturor elevilor implicați în studiu și studentei Shabani Elmira pentru culegerea datelor în rîndul școlarilor din Teheran.
Bibliografie
- Kwan SYL, Petersen PE, Pine CM, Borutta A. Health-promoting schools: an opportunity for oral health promotion. Bulletin of the World Health Organization 2005;83:677-685
- Dumitrache AM, Sfeatcu IR, Buzea CM, Dumitraşcu LC, Lambescu DG. Concepte şi tendinţe în sănătatea orală. Editura Universitară ,,Carol Davila”, Bucureşti, 2009
- Grosu N. Sentințele sociologiei. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2003: 90, 246, 247
- Dumitrache A, Moraru R, Dumitraşcu L. Ştiinţe comportamentale. Note de curs. Bucureşti. Editura Cerma, 2006:123-182
- Cuculescu M. Prevenţie primară în carie şi parodontopatii. Editura Didactică şi Pedagogică R.A. Bucureşti, 2010.
