Nr. 3-4 / 2020

Formarea smalțului este un proces înalt coordonat. Matricea proteică a smalțului, secretată de ameloblaste, conține trei proteine principale: amelogenina, enamelina și ameloblastina. Aceste proteine sunt specifice smalțului și sunt degradate de proteinaze specifice, MMP20 și KLK4. La oameni,mutațiile care apar la genele care codifică proteinazele smalțului pot determina grade variabile de hipomineralizare.

Molarul unu permanent (M1p) are o importanță deosebită rezultată din contrastul dintre rolul său major în menținerea echilibrului aparatului dento-maxilar și vulnerabilitatea sa crescută la carie. Prin apariţia precoce la nivelul arcadelor dentare, având și o suprafață ocluzală cu numeroase fosete și gropițe, acesta este expus rapid acțiunii factorilor cu potenţial carios.

Dizabilitatea este consecința unei deficiențe care poate fi fizică, cognitivă, mentală, senzorială, emoțională, de dezvoltare sau combinații ale acestora [1]. În momentul de față, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproximativ 15% din populația globală prezintă diferite tipuri de dizabilități ( ̴1 miliard oameni)

Conform tradiției, ca în fiecare an și în acest an atât de dificil pentru noi toți, la începutul lunii octombrie (7-9 octombrie) a avut loc Congresul UNAS, ajuns la a XXIV-a ediție.

Stomatologia este cel mai dinamic domeniu medical pentru că a trecut prin cele mai numeroase și semnificative schimbări în ultimii 25 de ani. Una dintre cele zece provocări importante la care a fost și este supusă medicina dentară este pachetul de acte normative elaborate ca urmare a pandemiei actuale. Adaptarea la noile condiții este necesară.

Desfăşurată în perioada 07-09 octombrie 2020, (era să zic…) la Bucureşti, cea de-a XXIV-a ediţie Naţională cu participare Internaţională a Congresului Uniunii Naţionale a Asociaţiilor Stomatologice va reprezenta pentru noi toţi, organizatori, participanţi, lectori, sponsori, un eveniment memorabil ce va rămâne în istoria Asociaţiei ca PRIMA (şi poate unica) EDIŢIE exclusiv ONLINE.