Comportamente privind fumatul la un lot de elevi de liceu – rezultate preliminare

Pag.: 74-85

Ruxandra Sfeatcu (1), Lavinia Ștefania Pădurescu (2), Dan Lambescu (3), Mariana Cărămidă (3), Mihaela Adina Dumitrache (4)

(1)1Conferențiar, Disciplina de Sănătate Orală și Stomatologie Comunitară, Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila”, București (2) Student, Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila”, București (3) 3Asistent universitar, Disciplina de Sănătate Orală și Stomatologie Comunitară, Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila”, București (4) 4Profesor, Disciplina de Sănătate Orală și Stomatologie Comunitară, Facultatea de Medicina Dentară, Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila”, București

Lucrare prezentată la primul congres al Asociației Medicilor Stomatologi din Municipiul București, 18-20 februarie 2021

Rezumat

Scop: Evaluarea comportamentului în legătură cu obiceiul de a fuma la un lot de elevi cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani, din două orașe, București şi Bacău.

Material și metodă: Studiu transversal desfășurat în perioada noiembrie-decembrie 2020 pe un lot de 100 de adolescenți, utilizând un chestionar cu 16 întrebări, distribuit on-line.

Rezultate: Din lotul total de elevi, 18% fumează zilnic și 28% au încercat sau fumează ocazional. Dintre ei, majoritatea a fumat prima țigară între 15 şi 18 ani. Se pare că fumează mai mult la petreceri, în timpul ieșirilor cu prietenii şi în momentele stresante. Motivele pentru care susţin că au adoptat acest viciu sunt curiozitatea (12%) urmată de influența anturajului (8%). Dintre ei, 9% plănuiesc să se lase de fumat în viitor şi 5% au încercat în trecut.

Concluzii: Elevii sunt foarte vulnerabili la obiceiul de a fuma, sunt influențați foarte ușor de anturaj, dar sunt şi la o vârstă la care curiozitatea primează şi își doresc să experimenteze cât mai multe lucruri. O metodă de a preveni fumatul în rândul elevilor ar putea fi discuțiile deschise legate de curiozitățile pe care aceștia le au în ceea ce privește consumul de tutun.

Cuvinte cheie: comportament, fumat, elevi.

Introducere

Consumul de tutun reprezintă un factor de risc major pentru sănătate și o cauză importantă de deces prematur. Fumatul a devenit o problemă de sănătate publică la nivel mondial, în special pentru generațiile tinere care par să adopte acest obicei la vârste din ce în ce mai fragede. Astfel, culegerea de date referitoare la comportamentul adolescenților în privința fumatului prezintă o importanță deosebită pentru viitoarele programe antifumat organizate pentru aceștia.

Peste 8 milioane de oameni mor din cauza consumului de tutun în fiecare an. Majoritatea deceselor legate de tutun apar în țările cu venituri mici și medii (1). Fumatul pasiv are, de asemenea, consecințe negative asupra sănătății, ducând anual la 1,2 milioane de decese (1). Aproape 50% dintre copii fumează pasiv și 65 000 de copii mor în fiecare an din cauza bolilor legate de acesta (1).

O altă problemă legată de fumat pe care o întâlnim des este fumatul ocazional. Tinerii care fumează ocazional nu se consideră fumători, de aceea nici nu apelează la programele antifumat, deși le este greu să renunţe la ţigări. Această categorie este mai greu de abordat prin programele antifumat clasice, dar întâmpină aceleași riscuri şi aceleași consecințe negative asupra sănătății (2).

Scopul studiului

Studiul are ca scop evaluarea comportamentului față de fumat în rândul unui lot de elevi de liceu cu vârste cuprinse între 14 şi 19 ani, din două orașe, București şi Bacău.

Material și metodă

Lotul studiat a inclus 100 de elevi de liceu (vârsta medie = 16,57±1,23) de la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București şi Colegiul Național „Ferdinand I” din Bacău.

Ca metodă de culegere a datelor s-a realizat un studiu transversal desfășurat în perioada noiembrie-decembrie 2020 în care elevilor li s-a administrat un chestionar anonim cu 16 întrebări ce au colectat date despre comportamentul lor legat de consumul de tutun. Distribuirea chestionarului s-a realizat în mediul on-line, în format electronic prin intermediul Google Forms.

Rezultate

Dintre cei 100 de subiecți, elevele au fost în proporție de 52%. Cei mai mulți participanți au avut vârsta de 17 ani (28%), 27% -18 ani, 21% – 16 ani, 18% -15 ani, 5% – 14 ani, iar 1% – 19 ani. Cele mai multe răspunsuri au venit din partea elevilor de clasa a 12a (35%), urmați de cei de-a 10a (24%), a 9a (21%) şi a 11a (20%).

S-a constatat că din lotul total de elevi, 46% fumează zilnic, ocazional sau au încercat măcar o dată o țigară (tabel I).

Tabel I. Numărul de fumători

În ceea ce privește vârsta la care au fumat prima țigară,  61,9% dintre elevii fumători au susţinut că au început la vârste cuprinse între 15 şi 18 ani, 35,7% între 9 şi 14 ani şi numai 2,4% au fumat înainte de vârsta de 9 ani (tabel II).

Tabel II. Vârsta debutului fumatului

Întrebați ce tip de ţigări preferă, 22% dintre fumători au menționat țigaretele, iar 6% au ales țigările electronice (tabel III).

Tabel III. Tipuri de ţigări preferate

Privind frecvența fumatului, 22% dintre ei au susţinut că au sau au avut perioade în care au fumat zilnic timp de 30 de zile (tabel IV). Din ultimele 30 de zile de la data completării chestionarului, 15% au fumat mai mult de 21 de zile , 4% au fumat între 14 şi 21 de zile, iar 4% au fumat mai puțin de 14 zile (tabel V).

Tabel IV. Elevii care au fumat zilnic timp de 30 de zile
Tabel V. Numărul de zile în care au fumat din ultimele 30

În privința locurilor preferate pentru fumat, 34,3% dintre subiecți au răspuns că fumează mai mult la petreceri, 9,4% pe stradă, 6,3% acasă, iar 50% fumează oriunde (tabel VI).

Tabel VI. Locurile în care adolescenții fumează frecvent

Numărul de ţigări fumate pare a fi mai mare în timpul ieșirilor cu prietenii pentru 63,3% dintre fumători, în momentele stresante pentru 23,3%, la petreceri pentru 6,7% şi în timpul activităților cotidiene obișnuite pentru 6,7% (tabel VII).

Tabel VII. Momentele în care elevii fumează cel mai mult

Printre principalele motive pentru care s-au apucat de fumat, elevii au menționat curiozitatea (46,1%), anturajul (30,6%), stresul, plictiseala, dorința de a socializa şi faptul că îl consideră un obicei plăcut (19,4%), iar 3,9% susţin că nu știu exact care este motivul pentru care au adoptat acest obicei (tabel VIII).

Tabel VIII. Principalele motive pentru care elevii s-au apucat de fumat

As for the desire to quit smoking, 33.4% plan to quit in the future, 18.5% want and have tried in the past, but without success, 29.6% of them do not know if they will and 18.5% do not want to give up (table IX). In the last 6 months from the date of completing the questionnaire, 33.4% of them had attempts to quit smoking (table X).

Tabel IX. Dorința de a renunța la fumat
Tabel X. Încercările de a renunţa la fumat în ultimele 6 luni

Nivelul de preocupare față de efectele negative pe care fumatul le poate avea asupra sănătății a fost scăzut pentru 26% dintre adolescenți şi chiar absent pentru 24% dintre ei (tabel XI).

Tabel XI. Nivelul de preocupare față de efectele negative ale fumatului

Legat de impactul imaginilor de pe pachetele de ţigări, s-a observat că pe 7% dintre elevi îi determină să reducă numărul de ţigări (tabel XII).

Tabel XII. Impactul imaginilor de pe pachetele de ţigări asupra obiceiului de a fuma

Dat fiind contextul epidemiologic din anul 2020, am dorit să aflăm şi impactul pandemiei de Covid 19 asupra obiceiului de a fuma. S-a remarcat o scădere a consumului de tutun la 7% dintre elevi, 1% dintre ei au renunțat la fumat, iar 1% au fumat mai mult (tabel XIII).

Tabel XIII. Influența pandemiei de Covid 19asupra obiceiului de a fuma

Discuții

      Acest studiu evidențiază că aproximativ 46% dintre elevi fumează sau au încercat măcar o dată un produs cu tutun.

      În ceea ce privește fumatul din ultima lună, 22% au fumat cel puțin o țigară zilnic. Un studiu similar, realizat în Statele Unite în anul 2019 a arătat că mai mult de jumătate din subiecți au încercat măcar o dată un produs ce conține tutun și 3 din 10 elevi au fumat în ultimele 30 de zile (3).          

      Prezentul studiu arată că 2 din 10 elevi plănuiesc să renunțe la fumat în viitor, iar aproximativ 1 din 10 a mai încercat în trecut, dar fără succes. În ultimele 6 luni, 2 din 5 elevi au încercat să renunțe la fumat. S-a constatat că în rândul elevilor de liceu există o preferință pentru țigarete (22%), urmate de țigările electronice (6%). Aceste rezultate sunt în disconcordanţă cu cele obținute în studiul din SUA menționat anterior, unde 27,5% susţin că preferă țigările electronice, urmate de trabucuri (7,6%) și țigarete (5,8%) (3).

      S-a constatat că principala cauză pentru care cei mai mulți elevi au început să fumeze a fost curiozitatea urmată de influența anturajului. Un studiu din 2019 a obținut rezultate similare, pe primul loc aflându-se tot curiozitatea urmată de influența membrilor familiei și a prietenilor fumători (3). Un alt studiu realizat în anul 2011 desfășurat pe un lot de 1174 de elevi a prezentat rezultate diferite, motivele pentru care elevii au început să fumeze fiind anturajul și exemplul dat de membrii fumători ai familiei, urmat de curiozitate (4).

            Legat de momentele în care fumează cel mai mult, elevii au spus că frecvența consumului de țigări a crescut cel mai mult în timpul ieșirilor cu prietenii urmată de momentele stresante. Aceste rezultate le validează şi pe cele obținute la întrebările legate de motivele pentru care s-au apucat de fumat, unde au menționat anturajul şi stresul.

            Privind  vârsta la care au fumat prima țigară, majoritatea a răspuns că între 15 și 18 ani. Comparând aceste rezultate cu cele obținute în studiul din Nigeria, se observă că elevii din acel lot de studiu au început să fumeze mai devreme (10-14 ani) (4).

            În contextul perioadei pandemice de Covid-19 s-a constatat că 7% dintre elevi au fumat mai puțin, principalele motive menționate fiind întâlnirile mai rare cu prietenii care îi încurajau să fumeze, lipsa petrecerilor, dar şi faptul că locuiesc cu părinții în preajma cărora nu pot fuma. Alți 1% susțin că au renunțat definitiv la țigări, invocând frica de a nu fi mai vulnerabili la infecția cu acest virus. Un studiu publicat în Statele Unite a urmărit modificările legate de consumul de tutun în timpul pandemiei de Covid-19 la un lot de studiu reprezentat de 3415  tineri cu vârste cuprinse între 13 şi 24 de ani.  Lotul de studiu a fost împărțit în 2 grupuri, unul  din care fac parte tinerii cu vârste sub 21 de ani şi unu care cuprinde tinerii de 21 de ani sau mai mari. Rezultatele lor arată că 36,5% dintre tinerii din grupul de vârstă de 13-20 ani au renunțat la țigările electronice, 30,8% au redus numărul de ţigări, iar 16,6% au crescut cantitatea de nicotină din ţigări. Deși ambele studii au sesizat o scădere a numărului de ţigări consumate sau chiar renunțarea completă la fumat, procentul prezentat în studiu realizat în SUA este semnificativ mai mare. Printre motivele pentru care au apărut aceste modificări au fost menționate şi aici creșterea dificultății de procurare a țigărilor, dorința de a le ascunde părinților că sunt fumători, dar şi frica de a nu fi mai vulnerabili la infecția cu virusul Covid-19 (5).

Concluzii

  1. În urma acestui studiu s-a constatat că principalele motive pentru care adolescenții au adoptat obiceiul de a fuma au fost curiozitatea şi anturajul. S-a observat că frecvența consumului de tutun a crescut în timpul întâlnirilor cu prietenii şi la petreceri. De aici reiese firea ușor influențabilă la vârsta adolescenței, dar şi lipsa lor de experiență şi dorința de a descoperi şi de a practica cât mai multe activități.
  2. Adolescenții se gândesc în mică măsură sau chiar deloc la efectele negative pe care fumatul le poate avea asupra sănătății lor. Majoritatea consideră că tinerii nu sunt vizați de efectele nedorite şi că acestea apar numai la vârste înaintate.
  3. Aceste rezultate atrag atenția asupra necesității unor programe de educare şi prevenire a fumatului în rândul tinerilor, mulți dintre ei fiind expuși constant fumatului pasiv atât în școli, cât şi în propriile case.

Bibliografie

  1. WHO, Tobacco | [Internet]. [27th of April 2021]. https://www.who.int/health-topics/tobacco#tab=tab_1
  2. Oksuz E, Mutlu ET, Malhan S. Characteristics of daily and occasional smoking among youths. Public Health 2007; 121(5):349–356 
  3. Wang TW, Gentzke AS, Creamer MR, Cullen KA, Holder-Hayes E, Sawdey MD, Anic GM, Portnoy DB, Hu S, Homa DM, Jamal A, Neff LJ. Tobacco product use and associated factors among middle and high school Students – United States. MMWR Surveill Summ 2019; 68(12):1–22
  4. Adeyeye OO. Cigarette smoking habits among senior secondary students in Lagos, South West Nigeria. Int J Biol Med Res 2011; 2:1047-1050
  5. Gaiha SM, Lempert LK, Halpern-Felsher B. Underage youth and young adult e-cigarette use and access before and during the Coronavirus disease 2019 Pandemic. JAMA Netw Open. 2020; 3(12):e2027572.

Distribuiți acest articol:

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on linkedin
Share on twitter
Share on email
Share on print

S-ar putea să vă intereseze și:

Faci un comentariu sau dai un răspuns?