Impactul măsurilor de prevenire a cariei dentare asupra sistemului pro-antioxidant

Pag.: 07-28

Conf. Dr. Aurelia Spinei (1), Conf. Dr. Iurie Spinei (2)

(1) „USMF „Nicolae Testemițanu” Chișinău, Republica Moldova, (2) USMF „Nicolae Testemițanu” Chișinău, Republica Moldova

Rezumat

Scopul lucrării: evaluarea impactului măsurilor de prevenire a cariei dentare asupra sistemului pro-antioxidant.

Material și metodă: Studiul clinic controlat a fost realizat pe un eșantion de 120 de copii psihosomatic sănătoşi cu vârste cuprinse între 7 și 12 ani și cu risc carios mare sau extrem cauzat de activitatea cariogenă crescută a biofilmului dentar. Terapia fotodinamică antibacteriană (TFDA) a fost efectuată la copii din loturile 1 și 2. În calitate de agent de fotosensibilizare (AF) în L1 s-a aplicat soluția de albastru de metilen 1%, iar în L2 – extract antocianic din struguri 5%. Predicţia cariei dentare și evaluarea complexă a riscului carios a fost efectuată cu aplicarea Software Cariogram. Determinarea activității antiradicalice (AA) a fluidului oral (FO) a fost efectuată cu utilizarea radicalului liber 1,1 difenil-2-picril hidrazil, DPPH˙.

Rezultate: după efectuarea TFDA cu utilizarea extractului antocianic din struguri (L2, AA=80,09±1,57%), AA a FO a crescut de 12,83 ori  în raport cu utilizarea albastrului de metilen (L1).

Concluzii: Rezultatele obţinute sugerează că extractul antocianic din struguri contribuie la captarea rapidă a radicalilor liberi (eventual produși la efectuarea TFDA) și demonstrează avantajele utilizării acestuia în calitate de AF la realizarea TFDA.

Cuvinte cheie: caria dentară, risc carios, copii, biofilm, antociani.

Introducere

Stresul oxidativ (SO) are un impact extrem de negativ asupra organismelor vii. În mod clasic, SO este definit ca dezechilibrul dintre oxidanţi şi antioxidanţi, generat de către radicalii liberi [1-3] care, la rândul lor, se formează în timpul metabolismului şi producţiei de energie în organism. Radicalii liberi (RL) sunt implicaţi în numeroase procese, cum ar fi transducţia şi expresia genelor, activarea receptorilor şi factorilor de transcripţie nucleară, deteriorările oxidative ale componentelor celulare [1, 2] ș.a. Drept reacţie de răspuns la SO, celula îşi activează mecanismele antioxidante pentru a contracara efectul stresului oxidativ, restabilind astfel echilibrul dintre speciile reactive de oxigen (SRO) şi acţiunea barierei antioxidante pentru o funcţionare adecvată a organismului uman şi animal, determinând sinteza mai multor enzime antioxidante care protejează celulele şi ţesuturile împotriva SO prin conversia SRO în specii nonreactive [1, 4].

S-a stabilit că SO are un rol important în dezvoltarea bolilor cavității orale. În literatura de specialitate este menționată creşterea indicatorilor sistemului antioxidant la subieții afectați de carie dentară (CD), inclusiv la copii [5, 6]. În studiile noastre anterioare, la copiii cu CD în fluidul oral (FO) a fost depistată creșterea semnificativă a activității glucozil transferazei și concentrației glutationului redus, considerat biomarkerul activității cariogene a bacteriilor din biofilmul dentar și a riscului carios mare sau extrem [7, 8].

În decursul ultimilor decenii pentru distrugerea bacteriilor şi virusurilor se aplică terapia fotodinamică antimicrobiană (TFDA). Acţiunea bactericidă şi bacteriostatică a TFDA asupra agenţilor patogeni se produce prin intermediul generării oxigenului singlet şi radicalilor peroxizi de substanţele fotosensibile exo- şi endogene cu o demarare ulterioară a unui şir de reacţii fotochimice [9]. TFDA actualmente este o metodă terapeutică adjuvantă în tratamentul afecţiunilor dentare, inclusiv a cariei dentare și complicațiilor acesteia. Studiile de ultimă oră atestă reducerea numărului de bacterii patogene cu 92-100 %, fără utilizarea antisepticelor și antibioticelor care pot provoca reacții adverse [10, 11] şi restabilirea echilibrului fiziologic între microflora aerobă și cea anaerobă a cavității bucale după efectuarea TFDA într-un raport de 75:25 % [12, 13].

În studiile noastre anterioare a fost testată acţiunea TFDA cu utilizarea diferitor agenţi de fotosensibilizare (AF) asupra compoziţiei biofilmului dentar cariogen în condiții in vitro și experimentale [14-20]. Totodată, cercetările efectuate în condiţii in vitro au constatat reducerea creşterii culturilor bacteriene care a fost provocată nu doar direct de efectul TFDA, dar şi de stresul oxidativ, secundar acestei manopere. Capacitatea celulei bacteriene de a supraviețui după exercitarea efectului stresului oxidativ este în funcţie de activitatea superoxid dismutazei bacteriene sau de cantitatea şi activitatea proteinelor de şoc termic, care produc în condiţiile stresului oxidativ HSP-70 și HSP-90 [21, 22]. Prin urmare, este esenţială evaluarea barierei antioxidante –  un sistem complex de enzime, elemente şi substanţe care se formează în organismele aerobe pentru a le proteja de concentraţiile înalte de oxigen.

Astfel, cunoaşterea în detalii a formării SRO şi mecanismelor de acţiune deschide noi perspective în tratamentul şi prevenirea diverselor afecţiuni dentare [5], inclusiv a CD.

Scopul lucrării

Evaluarea impactului măsurilor de prevenire a cariei dentare asupra sistemului pro-antioxidant.

Material și metodă

Studiul a fost realizat în cadrul Catedrei de chirurgie oro-maxilo-facială pediatrică și pedodonție Ion Lupan” a USMF Nicolae Testemițanu”. Pentru realizarea obiectivului studiului a fost constituit un eșantion din  120 de copii psihosomatic sănătoşi cu vârste cuprinse între 7 și 12 ani și cu risc carios mare sau extrem cauzat de activitatea cariogenă crescută a biofilmului dentar. Copiii au fost repartizați aleatoriu în 4 loturi identice după structură, raportul între loturi fiind 1:1:1:1.

Criteriile de selectare a subiecților în studiu: vârsta de 7- 12 ani, copii convențional sănătoşi cu risc carios mare sau extrem cauzat de activitatea intensă a tulpinilor bacteriene cariogene din biofilmul dentar (scorul Cariogram 0-40%, numărul Streptococcus mutans >105 UFC/ml, viteza ridicată și foarte ridicată de acumulare a plăcii bacteriene, indicele PFRI >30%) și acordul informat al părinţilor pentru participarea copiilor în studiu.

Criteriile de excludere a  subiecților din studiu: lipsa acordului informat al părinţilor pentru participarea copiilor în studiu, fluoroza dentară, sensibilitatea individuală la fototerapie sau la agentul de fotosensibilizare utilizat, administrarea tratamentului antimicrobian, participarea la alte programe de prevenire a CD.

În debutul studiului s-a determinat capacitatea antiradicalică sau activitatea antioxidantă (AA) a substanțelor (compușilor) utilizate la efectuarea TFDA.

Tabelul 1. Metodologia determinării activității antioxidante (AA,%) a substanțelor testate

În funcţie de metodele preventive aplicate (Tabelul 2), copiii cu risc carios mare sau extrem cauzat de activitatea cariogenă crescută a biofilmului dentar incluși în studiu au fost repartizaţi aleatoriu în 4 loturi identice după sexe, vârstă şi mediul de trai. Toți participanții în studiu au fost instruiţi în vederea tehnicii corecte de igienizare a cavităţii orale. Igiena orală a fost realizată de copii zilnic, utilizând obiecte și remedii de igienă corespunzătoare vârstei.

Tabelul. 2. Metodologia studiului

Terapia fotodinamică antibacteriană a fost efectuată după înlăturarea completă a depozitelor dentare. Pe suprafeţele dentare şi în spaţiile interdentare s-a aplicat o substanţă de AF pe 1-2 min, apoi s-au iradiat suprafeţele tratate timp de 30 sec cu lumină LED, λ= 625-635 nm şi puterea impulsului 2,0-3,0 W emisă de dispozitivul FotoSan 630 LAD pen (CMS Dental,Denmark) (Fig.1). În calitate de AF la copiii din lotul L1 a fost utilizat 0,5-1,0 ml soluție de albastru de metilen 1%, iar la cei din lotul L2 0,5-1,0 ml extract antocianic din struguri 5%, pH 8,0-9,0. Pentru protejarea aparatului vizual al personalului medical şi al pacienţilor au fost folosiţi ochelari speciali de protecţie (FotoSan 625-635 nm). TFDA a fost urmată de aplicarea prin tamponament ușor a 2-6 picături de produs probiotic care conține Bifidobacterium BB-12®, Lactobacillus rhamnosus GG®– 250 x108 UFC. În decurs de 30 de zile s-au administrat per os produse probiotice care conțin Lactobacillus rhamnosus-LGG, Bifidobacterium BB-12 – 4,9 x109, 1-2 capsule/zi timp de 30 de zile [19, 20].

Figura 1. Efectuarea terapiei fotodinamice antibacteriene

Studiul a fost efectuat prin aplicarea instrumentelor de colectare a datelor conform fişei elaborate pentru înregistrarea rezultatelor evaluării experienței carioase, riscului cariogen şi rezultatelor studiilor de laborator. Predicția riscului cariogen  s-a efectuat cu Software Cariogram, care realizează o corelație între factorii determinanți ai CD, exprimarea grafică a riscului cariogen, elaborarea schemelor specifice de prevenție bazate pe încadrarea pacienților în grupe de risc (D.Bratthall, G.Hänsel Petersson, JR. Stjernswärd. Cariogram, Internet Version 2.01. April 2, 2004) [23]).

Cuantificarea biofimului dentar a fost efectuată prin estimarea pH-ului şi studiul bacteriologic în cadrul căruia s-a apreciat numărul total de germeni vii în 1 g de substrat (NTG/g) și s-au identificat bacteriile cariogene din grupul Streptococcus viridans: Streptococcus mutans, Streptococcus mitis, Streptococcus sobrinus, Streptococcus gordonii ș.a. cu utilizarea cartelei GPI (pentru coci gram-pozitivi) a sistemului automat Vitek2 [24]. Investigaţiile bacteriologice ale biofilmului dentar au fost efectuate la etapa inițială, imediat după aplicarea TFDA (în decurs de 1-2 ore), la 7, 14-15 zile şi 1 lună.

Determinarea activității antioxidante (AA) a FO a fost efectuată cu utilizarea radicalului liber 1,1 difenil-2-picril hidrazil, DPPH˙(puritate 90%) în conformitate cu metoda propusă de Brand Williams W., Cuvelier M.E., Berset C. 1995, și citată de Sturza A., 2012 [25]. A fost preparată soluţia etanolică de 60 pM DPPH. La 4 ml soluție DPPH s-au adăugat 0,1 ml de FO colectat nestimulat. Proba de control conținea același volum de solvent și a fost utilizată pentru a măsura absorbția maximă a DPPH. După 30 min de incubare la întuneric la temperatura camerei s-a măsurat absorbanța la 515 nm pentru a determina concentrația de DPPH. Activitatea de captare a radicalilor DPPH a fost exprimată ca reducerea procentuală a DPPH [25, 26].

Studiul a fost aprobat de Comitetul de Etică a cercetării a USMF „Nicolae Testemițanu” și realizat în conformitate cu cerințele etice, cu obținerea acordului scris al părinților copiilor. Pentru analiza datelor statistice s-a aplicat software Epi Info.

Rezultate

La examinarea inițială, toți copiii incluşi în cercetare prezentau risc carios mare sau extrem, şansele de evitare a apariţiei cavităţilor carioase noi apreciate cu Software Cariogram variind între 27,2±4,08% şi 32,53±3,57%. Rezultatele determinării NTG/g de biofilm dentar la etapa iniţială şi după efectuarea măsurilor preventive sunt prezentate în tabelul 3. Astfel, în debutul studiului, între loturile de cercetare şi martor nu s-au depistat diferenţe semnificative statistic. Analiza valorilor pH-ul biofilmului dentar (5,83±0,26 – 5,86±0,33) nu a evidențiat diferențe semnificative între loturile de copii.

După efectuarea TFDA suplimentată cu probiotice, la copiii din loturile L1 şi L2 s-a depistat anihilarea totală a tuturor bacteriilor din biofilmul dentar, urmată de creşterea ulterioară a NTG/g, astfel încât timp de 14-30 de zile NTG/g să atingă nivelurile normei şi să se menţină în decurs de 6 luni: 6,133±0,079 log10 UFC/g, t=7,883, p<0,001 în lotul L1 şi 6,34±0,088 log10 UFC/g, t=12,794, p<0,001 în lotul L2. Igienizarea cavităţii orale şi gargarismele cu ape de gură cu efect antiplacă au contribuit la reducerea a NTG/g până la 7,867±0,063 și respectiv, 7,03±0,169 log10 UFC/g.

Tabelul 3. Numărul total de germeni în biofilmul dentar la copii (log10 UFC/g) în funcţie de măsurile preventive aplicate

În urma studiului clinic s-a stabilit că imediat după efectuarea TFDA, combinată cu aplicarea locală și administrarea pe cale orală a probioticelor, la copii s-a înregistrat anihilarea totală a bacteriilor din biofilmul dentar, urmată de creşterea ulterioară a NTG/g, astfel încât timp de 14-30 de zile NTG/g a atins nivelurile normei şi s-a menţinut în decurs de 5-6 luni: 6,133±0,079 UFC/g, (p<0,001) în lotul L1 şi 6,2±0,088 log10 UFC/g, (p<0,001) în lotul L2, diminuarea capacității cariogene a biofilmului dentar, confirmată de creșterea semnificativă, de 1,1 ori  (p<0,001) la copiii din lotul L1 și de 1,16 ori (p<0,001) în L2, a pH-ului plăcii bacteriene, asigurând astfel reducerea considerabilă a riscului carios și majorând semnificativ efectul carioprotector, şansele de evitare a apariţiei cavităţilor carioase crescând de 2,194 ori (p<0,001) în lotul L1 şi de 2,14 ori (p<0,001) în L2.

Identificarea bacteriilor cu  sistemul automat Vitek2 după efectuarea tratamentului preventiv la copii din L1 adepistat modificarea peisajului microbian al biofilmului dentar caracterizată de scăderea statistic semnificativă, de 4,90 ori a numărului Streptococcus mutans (t=9,68, p<0,001) şi de 2,80 ori a numărului Streptococcus sobrinus în biofilmul dentar (t=4,87, p<0,001) simultan cu creşterea semnificativă statistic, de 2,49 ori a numărului Streptococcus salivarius (t=8,38, p<0,001) şi de 5,25 ori aStreptococului sanguinis (t=-3,18, p<0,01) în raport cu nivelul iniţial.

În rezultatul tratamentului preventiv efectuat la copiii din lotul L2 (efectuarea TFDA cu aplicarea extractului antocianic din struguri în calitate de AF, urmată de administrarea preparatelor probiotice) a crescutsemnificativ pH-ul biofilmului dentar, de 1,14 ori (t=-19,36, p<0,001), diminuând capacitatea cariogenă a biofilmului dentar şi riscul carios de la mare la moderat şi asigurând, astfel, creşterea şanselor de evitare a apariţiei cavităţilor carioase noi de 1,79 ori, până la 59,71±1,90%, p<0,001.

La majoritatea copiilor din lotul L3 s-a depistat creşterea de 1,07 ori a numarului Streptococcus mutans (t=-1,58, p>0,05) şi de1,13 ori a numărului Streptococcus salivarius (t=-1,77, p>0,05), precum şi asocierile agresive ale streptococilor, care au redus pH-ul biofilmului dentar de 1,02 ori (t=12,00, p<0,001), menţinând riscul carios mare, şansele de evitare a apariţiei cavităţilor carioase noi fiind doar de 38,48±3,86%, p<0,001. Astfel, utilizarea apei de gură cu efect antiplacă nu a fost suficient de eficientă în reducerea activităţii cariogene intense a bacteriilor din biofilmul dentar.

Efectuarea doar a măsurilor de igienizare a cavității orale (L4) la copiii cu risc carios mare sau extrem, cauzat de activitatea crescută a tulpinilor bacteriene cariogene nu a asigurat efectul cariopreventiv scontat, astfel încât riscul carios a rămas mare, înregistrându-se creşterea NTG/g în biofilmul dentar, în special a numărului bacteriilor acidogene, urmată de scăderea semnificativă, de 1,06 ori (t=10,86, p<0,001) a pH-lui biofilmului dentar, șansele de evitare a apariției cavităților carioase noi fiind cele mai reduse (27,50±1,88%).

Rezultatele determinării activității antioxidante (AA) a substanțelor testate comparativ cu FO (lotul de control) sunt reprezentate în tabelul 4. FO nestimulat colectat de la copiii convențional sănătoși cu risc carios mare sau extrem (L0) posedă activitate antioxidantă/antiradicalică moderată. Cea mai mare activitate antioxidantă/antiradicalică a fost stabilită pentru extractul antocianic din struguri (AA=96,18±0,16 %), iar minimă  pentru soluția de albastru de metilen (AA=0,04±0,02%), ambele substanțe fiind utilizate în calitate de AF la efectuarea TFDA.

Tabelul 4. Rezultatele determinării activității antioxidante (AA,%) a substanțelor testate

Luând în considerare faptul că FO oferă o protecție naturală împotriva SRO datorită conținutului de antioxidanți, în cadrul studiului clinic, la etapa de pretestare, s-a apreciat AA a FO la 30 de min după efectuarea îngrijirilor de prevenire a CD la copiii conventional sănătoși cu risc carios mare sau extrem cauzat de activitatea cariogenă crescută a biofilmului dentar.

Tabelul 5. Rezultatele determinării activității antioxidante (AA, %) a fluidului oral după efectuarea măsurilor de prevenire a cariei dentare

Rezultatele determinării AA a FO imediat după igienizarea cavității orale (L4, AA=6,08±1,17%) și efectuarea TFDA cu utilizarea soluției de albastru de metilen de 1% în calitate de AF (L1, AA=6,24±1,25%) a relevat activitatea antioxidantă/antiradicalică redusă (Tabelul 5). După efectuarea TFDA cu utilizarea extractului din struguri în calitate de AF (L2, AA=80,09±1,57%), AA a FO a crescut de 12,83 ori  în raport cu utilizarea albastrului de metilen. Administrarea probioticelor după efectuarea TFDA nu a influențat semnificativ proprietățile antioxidante ale FO.

Discuţii

În cadrul acestui studiu, a fost evaluat impactul mai multor măsurilor de prevenire a cariei dentare asupra sistemului pro-antioxidant. Cercetarea a fost precedată de mai multe studii efectuate de noi în condiții in vitro și pe animale de laborator. Astfel, a fost evaluată eficiența acțiunii TFDA (cu utilizarea diferitor tipuri de agenți de fotosensibilizare) asupra streptococilor izolați din biofilmul dentar al copiilor cu risc carios ridicat cauzat de capacitatea cariogenă crescută a plăcii bacteriene. A fost stabilită eficiența superioară a utilizării extractului antocianic din struguri, comparativ cu cea a etalonului, în calitate de AF în TFDA, soldată cu anihilarea microorganismelor cariogene ‒ Streptococcului mutans, Streptococcului mitis, Streptococcului gordonii, Streptococcului sobrinus ș.a. Totodată, rezultatele obținute în studiile efectuate în condiții in vitro sunt dificil de transpus în situația in vivo, deoarece mediul cavității orale poate interfera cu proprietățile biologice ale moleculelor AF. Prin urmare, sunt necesare cercetări suplimentare  în condiții experimentale și clinice pentru argumentarea utilizării extractului antocianic din struguri în calitate de substanță fotosensibilizantă în TFDA,  efectuarea TFDA oferind noi oportunităţi în elaborarea metodelor eficiente de prevenire a CD.

Este cunoscut faptul că efectul bactericid asupra microorganismelor exercitat de TFDA (în cazul predominării reacțiilor fotochimice de tip I) este asigurat de formarea SRO în imediata apropiere de membrana exterioară, care difuzează în celulă și distrug diverse structuri celulare [27-31]. Prin urmare, pentru evaluarea unui dezechilibru eventual dintre oxidanţi şi antioxidanţi survenit în urma efectuării TFDA este necesară determinarea RL în cavitatea orală. Determinarea RL este dificilă întrucât se găsesc în concentraţii scăzute şi au o durata scurtă de viaţă, deseori fiind folosite metode indirecte de dozare care urmăresc determinarea capacității antiradicalice [32].

Rezultatele studiului au arătat că FO nestimulat colectat de la copiii convențional sănătoși cu risc carios mare sau extrem posedă o activitate antioxidantă/antiradicalică moderată. Cea mai mare activitate a fost stabilită pentru extractul din struguri (AA=96,18±0,16 %), iar minimă ‒ pentru soluția de albastru de metilen (AA=0,04±0,02%), ambele substanțe fiind utilizate în calitate de AF la efectuarea TFDA.

În prezenta cercetare am stabilit că utilizarea extractului antocianic din struguri în calitate de AF a majorat de 12,83 ori proprietatea de captare a SRO în FO în  primele  2 ore după efectuarea TFDA, spre deosebire de efectuarea TFDA cu utilizarea etalonului (soluție de albastru de metilen). Datele obţinute de noi confirmă rezultatele mai multor studii care au relatat capacitatea mare de donare a hidrogenului de către antociani, capabili într-o perioadă scurtă de timp să neutralizeze RL cu hidrogen sau prin mecanisme de donare a electronilor și sunt în concordanță cu rezultatele cercetătorilor care au studiat activitatea antioxidantă a compușilor polifenolici, în particular a antocianilor extrași din struguri sau produse vinicole din R. Moldova și România [34-38].

Abilitatea compuşilor polifenolici de a capta radicalii liberi este parţial determinată de potenţialul de reducere a unui electron, care este o măsură a reactivităţii antioxidanţilor ca donori de hidrogen sau electroni. Acest fapt poate fi demonstrat prin cantitatea de molecule oxidate neutralizate de o singură moleculă de antioxidant. Aceste proprietăţi sunt determinate de structura antioxidantului şi mecanismul reacţiei. Numărul de grupări OH disponibile, precum şi produsele de reacţie (dimere sau quinine), pot intra în reacţie cu radicalii liberi şi, prin urmare, influenţează direct activitatea antioxidantă a polifenolilor, mărind-o semnificativ. Molecula polifenolului este formată din două sau mai multe inele benzoice adiţionate la atomi de grupurile hidroxil, care determină efectul antioxidant al polifenolului [39-42].

Studiile efectuate in vitro au definit potenţialul antioxidant al polifenolilor, explicat de mai mulți autori prin capacitatea de captare a radicalilor liberi, cum ar fi radicalii super-oxizi (O2˙), oxigenul singlet (O˙), radicalul hidroxil (OH˙), radicalul peroxil (HO2˙), monooxidul de azot (NO˙) şi peroxinitritul (ONOO), care, la rândul lor, stau la baza apariţiei diferitor patologii. Structurile chimice, ce contribuie la activitatea antioxidantă a polifenolilor (dihidroxi- sau trihidroxi-), posedă proprietatea de chelare a ionilor de metal prin formarea complecşilor şi previn generarea radicalilor liberi. Această structură de asemenea permite defocalizarea electronilor, conferind reactivitate înaltă de distrugere a radicalilor liberi [42]. Ca urmare, aceşti compuși pot inhiba procesele de oxidare, protejând biomoleculele (lipide, proteine, ADN ș.a.) de oxidare [38].

Antocianii aparțin clasei de metaboliți secundari vegetali, cunoscută sub denumirea de flavonoide, din marea clasă a polifenolilor și au o structură chimică complexă, posedă un schelet de tip fenil-2-benzopirilium, în structura căruia intră un nucleu cromanic și un nucleu benzenic [39]. Antocianii identificați din struguri au fost monoglucozidele și derivații monoglucozidici a cinci antocianidine: cianidina, petunidina, delfinidina, peonidina și malvidina, iar derivații au fost 6-O-acetil și 6-O-cumaril. Acești compuși sunt agenţi antioxidanţi cu o capacitate antioxidantă de 50 ori mai mare decât cea a vitaminei E şi de 20 de ori mai mare decât a vitaminei C. Aşadar, activitatea antioxidantă pronunţată a antocianilor poate fi explicată  prin structura lor chimică – numărul mare de grupări – OH [40] și  donarea unui electron liber sau unui atom de H pentru a reacţiona cu RL.

Astfel, studiile clinice efectuate de noi cu antrenarea copiilor cu risc carios mare și extrem au demonstrat că aplicarea TFDA cu utilizarea extractului antocianic din struguri în calitate de AF nu are impact negativ asupra sistemului glutation/glutation transferaza (cu efecte antioxidante) și asupra sistemului lactoperoxidaza/tiocianat (cu efecte antitoxice) din FO [7, 8]. Extractul din struguri majorează capacitatea antioxidantă a FO și exercită un efect antiradicalar faţă de RL, produşi în exces, în condiţii de SO. Acțiunea bacteriostatică a TFDA este un fapt bine documentat, confirmat și de rezultatele reducerii conținutului de proteine ​​în FO. Fiind o metodă neinvazivă și eficientă de control a biofilmului dentar cariogen, care nu provoacă efecte secundare ce pot surveni în urma utilizării antisepticelor, este rațional să fie aplicată la copiii care nu sunt capabili să igienizeze cavitatea orală (copiii cu dizabilități psihosomatice accentuate și severe) și cu activitate cariogenă crescută a bacteriilor din biofilmul dentar.

Produsele vinicole reprezintă o sursă ieftină de compuși polifenolici. Strugurii conțin cantități importante de polifenoli, inclusiv resveratrol (stilben), catechine, flavonoide, flavonoli și antociani [32, 34]. În ultimii ani un interes deosebit pentru cercetătorii din țara noastră prezintă pielița și semințele de struguri, din care se pot obţine mai multe produse naturale bioactive non-toxice, non-poluante, cu efecte benefice polivalente, care ar putea reprezenta o sursă nouă de substanțe antimicrobiene eficiente de control al biofilmului dentar [32, 37]. Astfel, polifenolii de origine vegetală ar putea fi utilizați la un cost rezonabil pentru prepararea remediilor de igienizare a cavității orale [43].

Concluzii

Rezultatele determinării activității antioxidante au pus în evidență activitatea antioxidantă/antiradicalică superioară a extractului antocianic din struguri (AA=96,18±0,16%), în raport cu albastrul de metilen (AA=0,04±0,02%), ambele substanțe fiind utilizate în calitate de AF la efectuarea TFDA. Rezultatele obţinute sugerează că extractul antocianic din struguri contribuie la captarea rapidă a radicalilor liberi (eventual produși la efectuarea TFDA) și demonstrează avantajele utilizarii acestuia în calitate de AF la realizarea TFDA. Metoda elaborată de TFDA cu aplicarea agenţilor de fotosensibilizare autohtoni, suplimentată cu administrarea probioticelor, constituie o nouă abordare terapeutică în managementul biofilmelor orale și oferă noi oportunităţi în elaborarea metodelor eficiente de prevenire a CD la copiii cu dizabilităţi şi risc carios mare.

Referințe:

  1. Rotaru A. Impactul remediului BioR asupra statusului pro – antioxidant la pui broiler şi prepeliţe. Teză de doctor în ştiinţe medical-veterinare (Impact of the BioR remedy on the pro-antioxidant status in broiler chicken and quails. PhD thesis in medical-veterinary sciences). Chişinău; 2016, 142 p.
  2. Andronache L. Modificările proceselor de oxidare cu radicali liberi şi protecţiei antioxidante în intoxicaţia cu CCl4 şi influenţa polizaharidelor sulfatate din spirulină. Chișinău: Anale științifice ale USMF „Nicolae Testemițanu”, vol. I. Probleme medico-biologice și farmaceutice (Changes of free radical oxidising processes and antioxidant protection in the CCI4 intoxication and the influence of sulphated polysaccharides from spirulina. Chișinău: Scientific records of „Nicolae Testemițanu” USMF, vol. I. Medico-biological and pharmaceutical problems), 2013: 112-118.
  3. Andronache L. Influenţa unor compuşi biologici activi autohtoni asupra ciclului glutationic în normă şi în patologia hepatică experimentală. Autoref. tezei dr. în șt. medicale. (Influence of certain local active biological compounds on the reference glutathione cycle and in the experimental liver pathology. Ref. PhD. Thesis in medical sciences) Chişinău; 2016, 116 p.
  4. Zorov D., Juhaszova M., Sollott S. Mitochondrial reactive oxygen species (ROS) and ROS-induced ROS release. Physiol Rev 2014; 94: 909–950.
  5. Dalai E. Corelația anatomo-clinică privind structura dintelui, caria dentară și implicațiile stresului oxidativ în evoluția cariei dentare și a bolii parodontale (parodontopatiilor). Rezumatul tezei de doctorat. (Anatomo-clinical correlation regarding tooth structure, tooth decay and implications of oxidising stress in the evolution of the tooth decay and parodontal disease (parodontopathies). Summary of PhD thesis) Oradea; 2012, 29 p.
  6. Gulenko O, Hagurova S, Volobuev V. Indicators of antioxidant protection of oral liquid at caries of teeth ay children with psychoneurological frustration. International journal of applied and fundamental research 2014; 2: 64-68.
  7. Spinei A, Gavrilic L, Spinei I. State of antioxidant system glutathione – glutathione S-transferase in deep fluoridation of tooth enamel in children with high risk of dental caries. Curierul Medical 2015; 58 (3): 3-5.
  8. Spinei A, Gavrilic L, Spinei I. Effect of photodynamic therapy on glutathione S-transferase activity in oral liquid of children with high risk of caries. Curierul Medical 2015; 58 (4): 28-30.
  9. Ichinose-Tsuno A, et al.  Antimicrobial photodynamic therapy suppresses dental plaque formation in healthy adults: a randomized controlled clinical trial. BMC Oral Health. 2014; 14(1): 152-162.
  10. Mârţu-Stefanache M, Solomon S, Mârţu S. Terapia fotodinamică în controlul biofilmului microbial oral. Date din literatură. (Photodynamic therapy in the control of oral microbial biofilm) Ro J of Medical and Dental Education. 2015; 4: 17-26.
  11. Ichinose-Tsuno A, Aoki A, Takeuchi Y, et al. Antimicrobial photodynamic therapy suppresses dental plaque formation in healthy adults: a randomized controlled clinical trial. BMC Oral Health. 2014; 14: 152-162.
  12. Spinei A. Influența terapiei fotodinamice antimicrobiene asupra biofilmului cavității orale: revistă de literatură. Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova. (Effect of antimicrobial photodynamic therapy on the oral cavity biofilm: literature magazine. The Health Sciences Magazine in Moldavia) 2015; 3: 61-80.
  13. Klepac-Ceraj V, Patel N, Song X, et al. Photodynamic effects of methylene blue-loaded polymeric nanoparticles on dental plaque bacteria. Lasers Surg Med. 2011; 43: 600-606.
  14. Spinei A, Spinei I.  Efectul in vitro al terapiei fotodinamice asupra biofilmului dentar. În: Medicina Stomatologică. (In vitro effect of photodynamic therapy on the dental biofilm. In: Stomatological medicine.) 2013; 28 (3): 99-106. 
  15. Spinei A, Spinei I. The antimicrobial activity of photodynamic therapy against Streptococci species in dental biofilm using different photosensitizers: an in vitro study. Iasi: 4th IEEE International Conference on e-Health and Bioengineering EHB, 2013: 841-844.
  16. Spinei A. Eficienţa metodelor exogene de prevenire a cariei dentare la animalele de laborator. În: Medicina Stomatologică. (Efficiency of exogenous tooth decay prevention methods in laboratory animals. In: Stomatological medicine) 2016; 41 (4): 7-16.
  17. Zagnat M, Spinei A, Bordeniuc G. The efficiency of anthocyanins extract for use in preventing dental caries in experimental animals. Sinaia:  E-Health and Bioengineering Conference EHB, 2017: 631 – 634.
  18. Spinei A. Caria dentară la copiii cu dizabilităţi. (Tooth decay in children with disabilities) Chișinău; 2016, 275 p.
  19. Spinei A. Metodă de prevenire a cariei dentare la copiii cu dizabilități intelectuale. (Tooth decay prevention method in children with intellectual deficiencies) Patent MD 966 Z 2016.08.31. BOPI. 2016; 1: 36-37.
  20. Spinei A. Efectul terapiei fotodinamice antibacteriene asupra biofilmului dentar la copii. În: Revista Română de Stomatologie. (Impact of antibacterial photodynamic therapy on the children’s dental biofilm. In: Romanian Stomatology Magazine) 2017; 63 (1): 16-21.
  21. Paschoal M, Duarte S, Santos-Pinto L. Photodynamic antimicrobial chemotherapy for prevention and treatment of dental caries: a critical review. OA Dentistry. 2013; 1: 1-4.
  22. Baptista A, et al.  Antimicrobial photodynamic therapy as a strategy to arrest enamel demineralization: a short-term study on incipient caries in a rat model. Photochem Photobiol. 2012; 88(3): 584-589.
  23. Bratthall D, Hänsel Petersson G, Stjernswärd J.R.  Cariogram, Internet Version 2.01. April 2, 2004. http://www.db.od.mah.se/car/cariogram/cariograminfo.html (Accesat  21.09.2019).
  24. Hanpera M, et al.  Identification of Alpha-Hemolytic Streptococci by Pyrosequencing the 16S rRNA Gene and by Use of VITEK 2. Journal of clinical microbiology. 2007; 45(3): 762-770.
  25. Sturza A. Sweet products with grape anthocyanins extracts use as a natural food colorant. Journal of Food and Packaging Science, Technique and Technologies. 2012; 1: 37-41.
  26. Gudumac V, et al. Investigaţii biochimice. Vol. II. Micrometode. Elaborare metodică. (Biochemical investigations. Vol. II. Micro-methods. Methodical elaboration). Chişinău; 2010, 97 p.
  27. Mang T, Tayal D, Baier R. Photodynamic therapy as an alternative treatment for disinfection of bacteria in oral biofilms. Lasers Surg Med. 2012; 44(7): 588-596.
  28. Ichinose-Tsuno A, et al.  Antimicrobial photodynamic therapy suppresses dental plaque formation in healthy adults: a randomized controlled clinical trial. BMC Oral Health. 2014; 14(1): 152-162.
  29. Klepac-Ceraj V, Patel N, Song X, et al. Photodynamic effects of methylene blue-loaded polymeric nanoparticles on dental plaque bacteria. Lasers Surg Med. 2011; 43: 600-606.
  30. Klepac-Ceraj V. et al.  Photodynamic effects of methylene blue-loaded polymeric nanoparticles on dental plaque bacteria. Lasers in Surgery and Medicine. 2011; 43(7): 600-606.
  31. Rolim JP et al.  The antimicrobial activity of photodynamic therapy against Streptococcus mutans using different photosensitizers. J Photochem Photobiol B. 2012; 106: 40-46.
  32. Gonța M. Transformarea nitraţilor, nitriţilor, formarea N-nitrozaminelor şi utilizarea inhibitorilor în procese redox. Teza dr. hab. șt. chimice. (Transforming nitrates, nitrites, forming N-nitrosamines and using inhibitors in the redox processes. PhD thesis chemical sciences) Chișinău; 2009, 281 p.
  33. Boaghi E, et al.  Contribution of phenolic compounds to the antioxidant activity. Papers of the Sibiu Alma Mater University Conference. 2011; 1: 307-311.
  34. Miscu V, et al. Activitatea antioxidantă şi antiradicalică a extractului etanolic de astaxantină. În: Buletinul Academiei de Ştiinţe a Moldovei. Ştiinţele vieţii. (Antioxidant and antiradical activity of the ethanol astaxanthin extract. In: Science Academy Bulletin of Moldavia. Life sciences) 2010; no 3, p.127-136.
  35. Sconța M. Extracția, purificarea, caracterizarea și testarea in vitro a fracțiilor bogate în antociani. Rezumatul tezei de doctorat. (Extraction, purification, characterisation and in vitro testing of anthocyanin rich fractions. Summary of PhD thesis) Cluj-Napoca; 2012, 50 p.
  36. Banc R. Cercetări privind activitatea antioxidantă a compuşilor fenolici din vinurile româneşti. Rezumatul tezei de doctorat. (Research regarding the antioxidant activity of phenolic compounds from Romanian vineyards. Summary of PhD thesis) Cluj-Napoca; 2016, 30 p.
  37. Capcanari T. Tehnologii de obținere a emulsiilor alimentare din amestec de uleiuri de floarea-soarelui și semințe de struguri. Teză dr. șt. tehnice. (Technologies for obtaining food emulsions from sunflower oil and grape seeds oil mix. PhD technical sciences thesis) Chișinău; 2012, 143 p.
  38. Sturza A, Deseatnicova O. Optimization of the extract of polyphenols from grape seeds. J. of Food and Evironment Safety of the Suceava University, Food Engineering. 2010; 3: 59-65.
  39. Sturza A,  Deseatnicov O, Ghendov-Moșanu A, et. al.  Antioxidant activity of sweet products with anthocyanins extracts use as a natural food colorant. Horticultură, Viticultură şi vinificaţie, Silvicultură şi grădini publice, Protecţia plantelor. (Horticulture, viticulture and winemaking, Forestry and public gardens, Plant protection) 2013; 36 (1): 422-426.
  40. Chanoca A, et al. Anthocyanin Vacuolar Inclusions Form by a Microautophagy Mechanism. The Plant Cell. 2015; 27(9): 2545-2559.
  41. Rinaldo A, et al. A Grapevine Anthocyanin Acyltransferase, Transcriptionally Regulated by VvMYBA, Can Produce Most Acylated Anthocyanins Present in Grape Skins. Plant Physiology. 2015; 169 (3): 1897-1916. doi:10.1104/pp.15.01255.
  42. Vita Grapes.http://www.eurofarmaco.md/RO/Detalii-Produs/Vita-Grapes/7 (accesat la 12.04.2012).
  43. Spinei A. Efectul polifenolilor de origine vegetală asupra biofilmului dentar: sinteză de literatură. Medicina Stomatologică. (Impact of vegetal polyphenols on the dental biofilm: literature synthesis. Stomatological medicine) 2015; 35 (2): 7-17.

Distribuiți acest articol:

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on linkedin
Share on twitter
Share on email
Share on print

S-ar putea să vă intereseze și:

Lasă un răspuns