Aplicații ale tehnologiilor digitale în tratamentul multidisciplinar
Prof. Dr. Lucian Toma Ciocan, U.M.F. „Carol Davila” București
Dezvoltarea tehnologiilor digitale în medicina dentară a luat o amploare deosebită în ultimii ani. Deși dezvoltatorii acestor tehnologii prezintă indicații revoluționare în detrimentul tehnologiilor clasice, aplicația si eficienta clinică a acestora este dovedită în anumite etape necesare atât pentru elaborarea planului cât și pentru desfășurarea tratamentului în medicina dentară.
Această prezentare, bazată atât pe sursele științifice cât și pe experiența personală, va arăta avantajele și limitele la acest moment ale tehnologiilor digitale în tratamentele multidisciplinare.
Cuvinte cheie: tehnologii digitale, multidisciplinaritate, lucru în echipă
Reabilitarea complexă a pacienților cu abraziune patologică
Conf. Dr. Dan Nicolae Pătroi, Universitatea „Titu Maiorescu”, București
Reabilitarea complexă a pacienților cu abraziune patologică reprezintă o provocare deoarece coroanele clinice au înălțime redusă, iar dinții trebuie în general alungiți. Această creștere a lungimii dinților este deseori asociată cu creșterea DVO, deși nu întotdeauna abraziunea patologică este însoțită de scăderea DVO. Astfel, pentru a restaura pacientul atât funcțional cât și estetic este cel mai important ca această creștere a DVO să fie cea minim necesară asigurării rezultatului final, indiferent că ea se adresează unuia sau ambelor maxilare.
Cuvinte cheie: DVO, RIMO, articulator, arc facial, e.max, fațete, coroane integral ceramice
Detectarea precoce a cariilor prin transiluminare (DiagnoCam) și semnificația acesteia în practica clinică zilnică
Dr. Milan Uzelac, Practică privată, Belgrad, Serbia
Detectarea precoce a oricărei probleme medicale este cea mai valoroasă acțiune în tratamentul acesteia. Tratamentul leziunilor carioase și consecințele sale reprezintă marea majoritate a practicilor clinice zilnice din întreaga lume, astfel încât detectarea precoce a leziunilor carioase ar putea fi una dintre cele mai semnificative constatări clinice.
Detectarea leziunilor carioase prin transiluminare se realizează prin sistem de cameră video cu lumină dedicată (sursă „luminoasă” poziționată pe suprafețele vestibulară și orală ale dintelui și cameră intra-orală orientată perpendicular cu suprafața ocluzală a dintelui).
Cea mai importantă informație oferită de acest instrument de diagnostic este starea structurii smalțului la nivelul suprafețelor proximale ale dintelui. Astfel, suntem capabili să răspundem la două probleme clinice importante, în primul rând dacă există o leziune carioasă în regiune care este suspectată prin inspecția clinică și în al doilea rând putem descoperi leziuni care nici măcar nu sunt vizibile în timpul examenului clinic.
Descoperirea leziunilor carioase limitate la smalț va necesita anumite acțiuni clinice sau instrucțiuni individuale dedicate pacientului.
În timpul prezentării, vom împărtăși experiența noastră, impresiile, modificările abordării tratamentului și impactul general al introducerii acestui dispozitiv de diagnostic în practica noastră clinică.
Cuvinte cheie: transiluminare, DiagnoCam
Abordarea bio-mimetică a restaurărilor directe – secretul adeziunii durabile
Dr. Péter Farkas, private practice, Budapest, Hungary
Din fericire, evoluțiile științifice din epoca modernă au un impact semnificativ și asupra stomatologiei. Materialele stomatologice moderne de ultimă generație nu numai că permit obturațiilor noastre să fie plăcute din punct de vedere estetic, dar sunt și capabile să înlocuiască proprietățile țesuturilor lipsă ale dintelui. Totuși, când vine vorba de aderență, trecutul devine din ce în ce mai important și revenim încă o dată la sistemele vechi, bine dovedite.
Pentru că este inutil să folosim corect materiale dentare moderne noi şi să nu avem aderență puternică și durabilă!
Prin urmare, subiectul principal al prezentării mele se va concentra asupra modului de creștere a forței de aderență și voi oferi o scurtă privire încurajatoare asupra abordării dentare biomimetice din ce în ce mai populare.
În cadrul exemplelor practice, voi intra în detalii despre alte trucuri ale restaurărilor biomimetice bazate științific, examinând restaurările nereușite și analizându-le defectele.
Cuvinte cheie: adeziune dentară, restaurări biomietice
Înregistrarea și transferul relațiilor intermaxilare. Teoria poate fi aplicată practică?
Dr. Şerban Augustin, Practică privată DentAllFine, București
În cadrul reabilitărilor orale, fie ele simple sau extrem de complexe, transferul relațiilor ocluzale este un element cheie.
Înregistrarea relațiilor intermaxilare trebuie planificată minuțios, ca orice alta etapă din planul de tratament, gândită în mod personalizat şi realizată cu precizie, astfel încât tehnicianul să aibă reperele ocluzale corecte chiar din fazele incipiente ale realizării lucrărilor protetice.
Cele mai multe probleme de ocluzie nu apar atât de la o determinare eronată, cât de la un transfer defectuos. Așadar, metoda, tehnica și materialele de înregistrare și transfer ale relațiilor ocluzale sunt esențiale în reușita unui tratament complex.
Deși înregistrarea ocluziei se face la început, eventualele erori de transfer ale relațiilor ocluzale se văd abia la finalul tratamentului, ceea ce impune de obicei repetarea unui număr mare de etape clinico-tehnice sau chiar refacerea completă a unei lucrări protetice.
Fiecare caz este diferit, astfel încât metoda de transfer trebuie individualizată, uneori fiind necesar să inovăm și să ne modificam tehnicile uzuale pentru a ne atinge eficient obiectivul.
Cuvinte cheie: ocluzie, relații intermaxilare, transfer, stabilitate, relație centrică, intercuspidare maximă
Restaurări estetice directe cu noile sisteme simplificate de rășini compozite
Șef lucr. Dr. Iulian-Costin Lupu, Conf. Dr. Cristina Angela Gheorghe, UMF „Gr. T. Popa”, Iași
Noile tendințe din practica curentă a medicilor stomatologi în abordarea restaurărilor directe au determinat producătorii de materiale dentare să se adapteze și să îmbunătățească sistemele de rășini compozite.
Astfel au apărut ca alternative sistemele ”one shade” – care cu o singură nuanță să poată restaura dinți cu diferite nuanțe apropiate. Cu sistemele anterioare de rășini compozite acești dinți necesitau din punct de vedere cromatic o stratificare cu materiale de culori și opacități diferite. Diferite studii au abordat efectul cameleonic al acestor noi materiale și analizând concluziile acestora putem afirma că pentru medicul practician este un pas înainte în predictibilitatea și eficientizarea tratamentelor restaurative directe cu rășini compozite.
Rășini compozite, ”one shade”, stratificare simplificată, eficiență, predictibilitate, cromaticitate
Reabilitarea implanto-protetică predictibilă a zonei frontale a maxilarului superior. Prezentare de caz.
Dr. Bogdan Liviu Mirodot, Dr. Teodora Ioana Carlaonț, Practică privată
Reabilitarea zonei anterioare a maxilarului superior este întotdeauna o provocare pentru medic întrucât cerințele estetice sunt mari datorită impactului vizual care poate contribui la reintegrarea rapidă socială și profesională a pacientului, dar și la izolarea lui cu consecințe asupra psihicului, atunci când rezultatele sunt nesatisfăcătoare.
Reabilitarea protetică cu suport implantar a acestei zone (frontală a maxilarului) solicită și mai mult cunoștințele și îndemânarea medicului care inseră implanturile și gestionează profilul de remodelare osoasă și a țesuturilor moi, consecutiv extracției dinților frontali.
Cazul de față își propune redarea etapelor de lucru în situația în care se impune extracția celor 2 incisivi centrali superiori.
Cuvinte cheie: reabilitare implanto-protetică predictibilă
Optimizarea complexului supracrestal în reabilitările protetice cu suport implantar. Prezentare de caz.
Dr. Bogdan Liviu Mirodot, Dr. Teodora Ioana Carlaonț, Practică privată
Termenul de PROFIL DE EMERGENȚĂ este definit ca fiind „conturul unui dinte sau al unei restaurări fie ea pe dinte natural sau pe implant, în relație cu țesuturile moi care îl circumscriu.”
Doi factori principali sunt incriminați în acumularea biofilmului la nivelul sulcusului periimplantar: igiena bucală defectuoasă și un design necorespunzător al marginilor cervicale.
Atunci când marginea cervicală a coroanei corespunde cu marginea cervicală a sulcusului periimplantar, biofilmul poate fi eficient îndepărtat prin igienă orală riguroasă.
Acest deziderat se obține cu ușurință atunci când contribuim la modelarea țesuturilor moi prin confecționarea unor bonturi de vindecare personalizate sau coroane provizorii care realizează o compresiune dinamică.
Cuvinte cheie: Complex supracrestal
Reabilitarea pacienților cu probleme parodontale – protocol interdisciplinar
Dr. Mădălina Trofin, Practică privată, Bucureşti
Scop: prezentare a două cazuri clinice, pacienți cu vârste foarte tinere, primul afectat de o formă agresivă de boală parodontală, cel de-al doilea cu o recesiune gingivală în regiunea frontală, de cauză iatrogenă.
Material şi metode: pacienții în vârstă de 28 ani se prezintă în clinică, nemulțumiți de aspectul estetic. După stabilirea diagnosticului de certitudine de afectare parodontală, se instituie tratamentul parodontal de îndepărtare a factorilor cauzali şi oprirea în evoluție a bolii. Tratamentul ortodontic restabilește echilibrul funcțional și estetic, ultima etapă fiind cea de reabilitare implanto-protetică.
Rezultate: ambele cazuri au fost reabilitate, cu ameliorarea semnificativă a statusului parodontal, dar şi a echilibrului funcțional.
Concluzii: Dintre patologiile pacienților adulți, cel mai frecvent întâlnită este boala parodontală și complicațiile acesteia. În cazul acestor pacienți, cooperarea interdisciplinară este deosebit de importantă, în vederea obținerii unui rezultat optim din punct de vedere estetic și funcțional.
Cuvinte cheie: parodonțiu, interdisciplinar, iatrogenic, tratament ortodontic
Noua clasificare diagnostică a AAP/EFP: cum o integrăm în procesul de realizare a planului de tratament?
Conf. Dr. Irina F. Drăgan, Tufts University School of Dental Medicine/ Brookline Periodontal Associates
Scopul acestei prezentări este de a permite participanților să revizuiască următoarele concepte: noua clasificare diagnostică AAP / EFP; înțelegerea modului de integrare a gândirii critice și a stomatologiei bazate pe dovezi în procesul decizional comun; identificarea diferitelor tehnici chirurgicale parodontale care pot fi utilizate pentru a permite un rezultat favorabil al tratamentului.
Cuvinte cheie: Diagnostic, Planificarea tratamentului, Chirurgie osoasă
Ranforsarea minim invazivă cu fibră de sticlă a cavităţilor MOD – cum să manageriem restaurările voluminoase în practica de zi cu zi
Dr András Volom, Private practice, Budapest
Marea majoritate a muncii unui dentist generalist o reprezintă restaurările directe. În majoritatea cazurilor ne confruntăm cu o provocare tehnică și financiară: cariile mari cu pierderi semnificative de material dentar trebuie tratate cu restaurări indirecte, în timp ce posibilitățile financiare ale pacientului leagă mâinile medicului. Decizia este foarte incomodă: după regulile profesiei noastre, ar trebui să realizăm restaurări indirecte, dar împrejurările ne obligă să facem restaurare directă. Există o modalitate – cu ajutorul stomatologiei biomimetice și cu o mai bună înțelegere a biomecanicii care acționează în cazul unei restaurări voluminoase – de a reface în siguranță cavitățile mari? Cum să gestionați cavitățile MOD extrem de mari? Prelegerea oferă metode noi pentru a rezolva în siguranță astfel de situații.
Cuvinte cheie: restaurări directe, fibră de sticlă, stomatologie bio-mimetică
Adeziunea la zirconiu
Asist. Dr. Dragoș Corneliu Smărăndescu, UMF „Carol Davila”, București
Structura și suprafața zirconiului dentar sunt diferite de cele ale altor materiale dentare, bine-cunoscute și îndelung utilizate. Adeziunea la zirconiu a fost bine documentată încă din 2000. Totuși, aplicarea ei pe scară largă, deşi extrem de necesară în practică, se lasă încă așteptată. Similitudinea chimică dintre organo-fosfaţi și silani, incertitudinile în privința modalității de realizare a legăturilor cu suprafața materialului, erori în tratamentul suprafeței prin sablare, au condus la reticenţe în folosirea tehnicilor adezive, în favoarea cimentării clasice. Adeziunea la zirconiu este acum posibilă, lărgind sfera aplicațiilor pentru acest material. Simplitatea tehnicii, larga disponibilitate a materialelor folosite, fac ca această abordare clinică să devină astăzi un imperativ.
Cuvinte cheie: zirconiu, adeziune, stomatologie adezivă, organo-fosfaţi, tratament de suprafață
Dinții – simple unelte într-un sistem masticator complex
Dr. Gheorghe Daniel Raț, Practică privată
În această prezentare o să încerc să împărtășesc o metodă diferită prin care noi ca medici ar trebui să privim și să evaluam un pacient, sau dinții unui pacient, deoarece dinții au o poveste de spus, o poveste despre starea de sănătate, armonia și istoricul întregului sistem masticator. Ei sunt principalii jucători care afectează sau care pot fi afectați de orice dezechilibru masticator.
Cuvinte cheie: sistem masticator
Perspective în stomatologia digitală
Șef lucr. Dr. Mihaela Pantea, Prof. Dr. Marina Imre, Conf. Dr. Ana Maria Cristina Țâncu, Prof. Dr. Eugen Alexandru Petre, UMF „Carol Davila”, Bucureşti
Suntem martorii unor progrese remarcabile în stomatologia digitală: au apărut şi se dezvoltă în ritm rapid noi tehnologii, alături de echipamente și materiale dedicate fluxului de lucru digital. Elementele estimate a fi “top trends” în evoluția stomatologiei digitale și în influențarea direcțiilor de dezvoltare a învățământului stomatologic si a cercetării științifice sunt, in sinteza, următoarele: prototiparea rapidă; realitatea augmentată și realitatea virtuală; inteligenţa artificială şi învățarea automată; medicina/stomatologia personalizată și tele-medicina. În această rețea de “digitally oriented fields”, este important să nu neglijăm aspectele legate de interacțiunea umană autentică, de comunicarea directă cu pacienții noștri si de siguranța lor, de asigurarea confidențialității datelor personale ale pacienților, precum și aspectele legate de contextul politicilor de sănătate. În consecință, echipa stomatologică va trebui să controleze instrumentele digitale în beneficiul maxim al pacientului. În plus, pentru implementarea cu succes a tehnologiilor digitale inovative, este indispensabilă educația universitară și post-universitară în domeniul stomatologiei digitale.
Cuvinte cheie: tehnologie digitală, educație, dentară
Importanța imagisticii în diagnosticul leziunilor periapicale
Asist. Dr. Cristina Antohi, Asist. Dr. Radu Eduard Cernei, Conf. Dr. Anca Melian, Șef lucr. Dr. Cristian Levente Giuroiu, Șef lucr. Dr. Liana Aminov, UMF „Gr. T. Popa”, Iași
Introducere: Examenul imagistic reprezentat de CBCT în endodonţie a fost introdus în acord cu Societatea Europeană de Endodonţie. Scopul acestui studiu a fost să pună în evidență prin comparație cu radiografia convenționala importanța CBCT în diagnosticul și planul de tratament în endodonţie.
Material și metodă: Studiul nostru a luat în calcul 57 de pacienți ai căror dinți erau devitali, deși nu au fost tratați endodontic şi 30 de pacienți cu parodontite apicale simptomatice sau nu. Endodontul a consemnat un diagnostic preliminar după un examen clinic (istoric, semne și simptome clinice, teste de vitalitate, radiografie retrodentoalveolară) pentru fiecare dinte ce era suspect de una dintre patologiile mai sus menționate, toate acestea înainte de a i se efectua un examen CBCT.
Rezultate: Din cei 57 de pacienți cu necroză pulpară, leziuni periapicale s-au observat la 80 de rădăcini cu ajutorul radiografiei convenționale comparativ cu 92 prin CBCT. La cei 30 de pacienți cu parodontite apicale simptomatice sau nu 35 de rădăcini prezentau leziuni periapicale la radiografia retrodentoalveolară versus 54 descoperite prin examen CBCT.
Concluzii: Diagnosticul și planul de tratament a fost schimbate în urma examenul CBCT acolo unde au fost descoperite leziuni periapicale.
Cuvinte cheie: CBCT, leziuni periapicale, radiografia retrodentoalveolară
Rolul endodonţiei în tratamentul ortodontic
Asist. Dr. Cristina Antohi, Asist. Dr. Radu Eduard Cernei, Conf. Dr. Mihaela Sălceanu, Asist. Dr. Yllka Decolli, Asist. Dr. Tudor Hamburda, UMF „Gr. T. Popa”, Iași
Caz clinic: Raportăm o tânără în vârstă de 27 de ani ce s-a prezentat cu semne și simptome de pulpită acută totală la nivelul lui 3.6 având de asemenea și ocluzie deschisă. Din istoricul medical reiese că a purtat aparat dentar timp de 3 ani.
Material și metodă : Trei examinatori i-au indicat să facă o ortopantomografie pentru a i se putea realiza un plan de tratament. Ortopantomografia a indicat resorbție radiculară la nivelul: 1.1, 1.4, 1.5, 1.6, 2.4, 2.5, 2.6 între 3.3 și 4.3, iar în ceea ce îi privește pe 3.6 și 4.6 mai semnificativă la nivelul rădăcinii distale. Este vizibil chiar și pe ortopantomografie faptul ca rădăcinile dinților 4.6 şi 3.6 sunt mai scurte comparativ cu 4.7 și 3.7. După un examen clinic amănunțit i-am indicat să facă un CBCT pentru 3.6; reconstrucțiile au scos în evidență existența apicolizei la nivelul rădăcinilor lui 3.6 jucând un rol important în determinarea lungimii de lucru.
Rezultate & Concluzii: Este foarte bine a se realiza o ortopantomografie atât înaintea tratamentului ortodontic cât și după pentru a avea un etalon în ceea ce privește resorbțiile radiculare. De asemenea pentru tratamentul endodontic este importantă cunoașterea lungimii de lucru precum și diametrul apical în vederea realizării obturației radiculare.
Cuvinte cheie: tratament endodontic, ortodonție, apicoliză
Abordarea urgentelor endodontice
Dr. Roberto Cristian Cristescu, Clinica endodonţie ENDO EN ZO, Amsterdam
Această prezentare își dorește explicarea tipurilor de urgențe endodontice ce pot fi întâlnite în practica curentă și posibilitățile clinice de a le aborda cu succes. Durerea de origine endodontică este o componentă importantă în cadrul durerilor din sfera cavității orale și de aceea un tratament eficient al acestei dureri trebuie să conducă la o ameliorare importantă a calității vieții acestor pacienți.
Cuvinte cheie: urgențe endodontice / tratamentul durerii endodontice
Noțiuni de bază de medicină dentară regenerativă
Şef lucr. Dr. Mihnea-Ioan Nicolescu, UMF „Carol Davila”, Bucureşti, Institutul „Victor Babeş”
Într-o lume a biomaterialelor și a printării 3D, conceptul translațional al medicinei dentare regenerative aduce împreună cercetarea științifică, pedagogia și utilitatea clinică. Vor fi prezentate caracteristicile generale ale medicinei regenerative, cu aspecte specifice ale componentelor sale dentare, împreună cu atributele celulelor stem și ale micromediului acestora, împreună cu diversitatea lor în sfera oro-maxilo-facială; toate în contextul cercetării și uzului clinic.
Exemple de studii regenerative privind compartimentele endodontic și parodontal, ca și țesuturile dure (osul alveolar), respectiv moi (glandele salivare) sunt prezentate cu intenția de a atrage atenția și a semnala apariția acestui subiect în medicina dentară modernă.
Cuvinte cheie: celule stem, medicină dentară regenerativă
Studiu comparativ privind percepția și opinia medicilor stomatologi despre sistemele de magnificație și prevalența utilizării lor pentru restaurările directe în două regiuni europene
Dr. Olah Renata*, Asist. Dr. Marius Gheorghe Bud**, *Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca,** UMF „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca
Introducere: Când spunem „stomatologie”, ne gândim la precizie, câmp operator redus, necesitatea unei bune acuități vizuale, dar și la afecțiuni de tip profesional. Mai mult decât atât, în ziua de azi pacienții pretind tratamente extrem de estetice și minim invazive care le vor face dinții să arate „precum cei adevărați” sau chiar mai bine. Toate acestea par a fi o listă lungă de aspecte pe care trebuie să le luăm în considerare pentru a practica stomatologie modernă, dar din fericire există dispozitive care îndeplinesc toate caracteristicile de mai sus, și anume lupele și Microscopul Operator Dentar, care merită studiate mai de aproape.
Scop: Scopul acestui studiu a fost să evalueze percepția și opinia dentiștilor despre sistemele de magnificație și să stabilească prevalența utilizării lor pentru restaurările directe.
Material și metodă: S-a realizat un chestionar electronic pentru a stabili diferite aspecte despre sistemele de magnificație.
Rezultate: Cei mai mulți dentiști s-au autoevaluat ca având cunoștințe teoretice medii despre aceste dispozitive. Cu toate că majoritatea încurajează magnificația și în rândul stomatologilor generaliști, prevalența utilizării lor a fost scăzută. Restaurările directe au fost printre primele trei opțiuni vizate pentru lucrul sub magnificație. Participanții dintr-una din regiuni au fost mai dispuși să recomande aceste sisteme pentru restaurările directe.
Concluzii: Cu toate că majoritatea practicienilor dețin cunoștințe despre sistemele de magnificație folosite în stomatologie și recomandă introducerea lor în practica de zi cu zi, utilizarea lor pentru restaurările directe este redusă în ambele regiuni.
Cuvinte cheie: Sisteme de magnificație, lupe, Microscop Operator dentar, restaurări directe, ergonomie
Ar putea sistemele de magnificație să îmbunătățească postura în timpul lucrului?
Asist. Dr. Marius Gheorghe Bud*, Stud. Răzvan Pricope*, Stud. Răzvan C. Pop*, Mrd. Răzvan Onaca**, MSc. Pieter-Jan Swerts***, Prof. Dr. Ondine Lucaciu*, Conf. Dr. Ada Delean*, *UMF „Iuliu Haţieganu”, Cluj-Napoca, ** Universitatea „Babeş-Boliay”, Cluj-Napoca ***KU Leuven, Belgium
Medicii stomatologi sunt predispuși să dezvolte afecțiuni musculo-scheletale datorită posturii lor statice și prelungite din timpul tratamentelor. Utilizarea unui instrument de magnificație, cum ar fi microscopul dentar (DOM) sau lupele dentare, poate corecta postura operatorului. Scopul acestui studiu a fost de a analiza comparativ postura în timpul lucrului a studenților în anii preclinici de studiu, în timpul unei proceduri de stomatologie restaurativă, lucrând cu două metode diferite de magnificație. Șaptesprezece studenți în anul III de studiu au fost împărțiți în mod aleatoriu în trei grupe. Criteriile de excludere au fost: contactul anterior cu sistemele de magnificație și experiența clinică anterioară. Fiecare elev a pregătit 3 cavități de clasa 1 pe molari artificiali inferiori: mai întâi fără magnificație, apoi folosind lupe dentare și în final DOM. Au fost înregistrați video pe tot parcursul pregătirii. Poziția trunchiului, gâtului și brațelor a fost evaluată folosind un instrument de evaluare a posturii (PAI). Studenții au completat apoi un chestionar privind percepția lor subiectivă în legătură cu cele două sisteme de magnificație.
Analiza statistică a arătat o îmbunătățire semnificativă a posturii atunci când s-au folosind sisteme de magnificație comparativ cu vederea directă. Cea mai mare îmbunătățire a fost obținută prin utilizarea DOM, urmată de lupele dentare. Studenții au perceput lupele ca fiind cele mai confortabile și mai ușor de adaptat, dar au considerat că au lucrat mai concentrați atunci când au utilizat DOM. Ambele sisteme de magnificație au avut un impact pozitiv asupra posturii de lucru, DOM având cele mai bune rezultate. Lupele au arătat o adaptabilitate mai bună, în timp ce DOM a arătat o concentrare mai bună.
Cuvinte cheie: postură, microscop, lupe, magnificatie, student, stomatologie restaurativă
Impactul magnificației asupra restaurărilor posterioare din compozit
Asist. Dr. Marius Gheorghe Bud*, Dr. Mircea Zlăvog*, Dr. Ștefan Jitaru*, Asist. Dr. Carina Culic*, Prof. Dr. Bora Korkut**, Prof. Dr. Ondine Lucaciu*, Conf. Dr. Ada Delean*, *UMF „Iuliu Hațieganu”, Cluj-Napoca, *Marmara University, Istanbul, Turkey
Scop: Obiectivul studiului a fost de a evalua influența magnificației asupra calității restaurărilor directe din compozit în zona posterioară.
Materiale și metodă: Studiul a cuprins un lot de 20 de molari extrași, repartizați aleator în două grupe de câte zece. Pe fiecare specimen au fost preparate cavități de clasa I (Black) și ulterior s-a realizat gravajul acid și aplicarea sistemului adeziv. Primul grup a fost restaurat fără ajutorul magnificației suplimentare, mai întâi prin plasarea pe baza cavităților a unui material flow SDR®+, apoi realizând morfologia ocluzală cu compozit compactabil Ceram.X SphereTEC®One. Pentru al doilea grup a fost aplicat același protocol, folosind de data aceasta microscopul operator dentar. Molarii restaurați au fost evaluați de 5 medici stomatologi, sub magnificație, folosind o serie de criterii stabilite în prealabil. Evaluarea a fost realizată înainte și după protocolul de finisare, scorurile obținute fiind analizate statistic folosind testul Mann-Whiney.
Rezultate: Au fost găsite diferențe semnificative statistic în favoarea utilizării magnificației înainte de protocolul de finisare pentru “integritatea adaptării marginale” și “excesul de material” și doar pentru “excesul de material” după finisare.
Concluzii: Magnificația poate fi utilizată pentru creșterea calității restaurărilor directe din compozit prin îmbunătățirea adaptării marginale, reducerea excesului de material și prevenirea microinfiltrației.
Cuvinte cheie: magnificație, microscop operator dentar, restaurări directe, materiale compozite
Managementul izolării bonturilor cu distrucţie coronară subgingivală
Dr. Stefan Marian Mantale, Innovation Medical Center IMC, Bucureşti
Managementul izolării bonturilor cu distrucţie coronară subgingivală prin gingivectomie laser şi izolarea cu digă dentară, apoi reconstrucția bontului.
Cuvinte cheie: digă, gingivectomie, reconstrucție, izolare, laser
Tratamentul endodontic chirurgical
Dr. Sergiu Gabriel Nicola
Voi prezenta diferite tehnici de tratament endodontic chirurgical, de la diagnostic la tratament, rezecţia apicală, extracţia şi replantarea sau transplantarea terapeutică, instrumente şi materiale folosite. Cuvinte cheie: tratament, endodontic , chirurgical, prognostic
Relația dintre disfuncțiile miofuncționale, problemele de postură, dezvoltarea feței și ocluzie în ceea ce priveşte sănătătatea generală. Este posibil succesul pe termen lung în ortodonţie?
Dr. Mariann Volomne Varga, Practică privată, Budapesta (Ungaria)
Principala problemă a ortodontiei este cu siguranță gradul nesatisfăcător de stabilitate pe termen lung a rezultatelor. Aceasta se datorează faptului că malocluziile sunt încă considerate și, de asemenea, tratate în principal ca scheletice. Cu toate acestea, ceea ce vedem de fapt este că etiologia malocluziilor este o ecuație multifactorială. Obiceiurile vicioase miofuncționale, cum ar fi sugerea degetului mare, utilizarea suzetei, gura deschisă și poziţia incorectă a limbii, precum și postura corpului, respirația orală, regurgitarea, dieta inadecvată contribuie la dezvoltarea malocluziei și a creșterii craniofaciale deficitare.
Deoarece dezvoltarea malocluziei este multifactorială, tratamentul trebuie să fie multidirecțional și interdisciplinar.
Bracket-urile sunt eficiente în mișcarea și alinierea dinților, dar menținerea acestei alinieri necesită contenţii permanente pe viață, altfel poate apărea recidiva, deoarece bracket-urile nu sunt capabile să trateze cauzele care stau la baza afecţiunii. Frecvența malformațiilor ortodontice (malocluzii) este de până la 70% până la 90%. Majoritatea copiilor au acum dinți strâmbi, ceea ce este evident de la vârsta de 3 până la 5 ani. Identificând factorii de risc cauzali care duc la neregularități ortodontice ale feței, oaselor maxilare și dinților și intervenind la timp cu o terapie miofuncțională, putem trata problemele, preveni malformații severe și putem asista creșterea normală a feței. Rezultatul nu este doar o ocluzie normală, ci și o față mai atractivă. Tratând cauzele și efectele simultan putem ajunge la o stabilitate mult mai bună.
Cuvinte cheie: tratament ortodontic, terapie miofuncţională, malocluzii
Tratamentul Ortodontic – când se poate şi fără extracţie
Dr. Antonius Valentin Claudiu Coca, Practică privată
După 20 de ani de ortodonție am constatat că am mai multe întrebări decât răspunsuri. În cele ce urmează as vrea să vă prezint perspectiva mea curentă asupra extracției în scop ortodontic şi să ridic o întrebare asupra postulatelor cărora suntem educați sa le fim captivi.
Prin prisma Sistemului Damon, care mi-a oferit oportunitatea să rotesc caleidoscopul ortodontic, am descoperit că anumite informații pe care le consideram adevăruri absolute – sunt realități parțiale sau chiar informații false.
Mama Natură, Reactivitatea Individuală, Soarta, Dumnezeu, Allah, Buddha sau oricare altă entitate ce desfide legile cunoscute ale științei sunt prezente(i) în activitatea medicală de zi cu zi şi la ortodonție parcă mai mult decât în alte ramuri ale stomatologiei.
Când este momentul să trecem de la abordarea didactică – bazată pe postulate prin definiţie – la abordarea clinică cea plină de realități dure? Sper să găsiţi subiectul cel puţin interesant şi poate, unii dintre voi, chiar util.
Cuvinte cheie: extracție în scop ortodontic; compromis în ortodonție
Tratamentul ortodontic la pacientul cu patologii generale: între posibilități și limite
Dr. Andrada Mihaela Bratu*, Dr. Alexandru Stănculescu**, Şef lucr. Dr. Aneta Munteanu**, Asist. Dr. Cătălina Farcașiu**, Şef lucr. Dr. Arina Vinereanu*, Practică privată, **UMF „Carol Davila”, București
Tratamentul ortodontic are beneficii de necontestat pentru toți copiii cu anomalii ortodontice, inclusiv pentru pacienții cu nevoi speciale. Totuși, managementul ortodontic la acești pacienți poate ridica uneori probleme deosebite. Unele patologii generale pot asocia anomalii ortodontice specifice sau nespecifice, a căror abordare necesită, pe lângă un diagnostic corect, analiza amănunțită a particularităților patologiei generale, potențialele implicații ale dietei si medicației specifice, dar și posibilitățile de realizare a igienei orale corecte pe parcursul și după încheierea tratamentului. O evaluare realistă a posibilităților de corectare a funcțiilor afectate trebuie făcută în prealabil deoarece perpetuarea malfuncțiilor sau a obiceiurilor vicioase poate și chiar va compromite stabilitatea rezultatului final. Medicului îi revine responsabilitatea de a adapta propriile așteptări și pe cele ale familiei pacientului în așa fel încât rezultatul tratamentului ortodontic să fie benefic si predictibil, chiar dacă nu va fi întotdeauna cel ideal.
Parte din proiectul Erasmus + 2019-1-RO01-KA2020-063820 Oral Special Care Academic Resources (OSCAR), lucrarea prezintă exemple clinice de abordare ortodontică la copii cu diferite patologii generale, raționamentele ce au ghidat opțiunile terapeutice, dificultățile întâlnite pe parcursul tratamentului și rezultatele obținute. Se evidențiază astfel importanța intercepției, a interdisciplinarității și a individualizării planului de tratament pentru fiecare caz în parte.
Cuvinte cheie: tratament ortodontic, pacienți cu nevoi speciale, intercepție, așteptări
Studiu asupra disponibilității practicienilor în a asigura tratament stomatologic pacienților cu nevoi speciale
Asist. Dr. Raluca Paula Vacaru*, Prof. Dr. Andreea Didilescu*, Prof. Dr. Betul Kargul**,Dr. Annelyse Garret-Bernardin***, Şef lucr. Dr. Arina Vinereanu****, *UMF „Carol Davila”, Bucureşti, **Universitatea Marmara, Istanbul – Turcia, ***Ospedale Pediatrico Bambino Gesu, Rome – Italy, ****Practică privată, Bucureşti
Patologia sistemică, medicația și tiparele comportamentale pot influența managementul stomatologic al pacienților cu nevoi speciale (NS).
Scop. Evaluarea percepției stomatologilor referitor la oferirea de tratament acestor pacienți.
Metodă. Studiu pilot pe baza răspunsurilor la un formular MCQ autoadministrat de către stomatologii din România, Turcia și Italia despre nivelul de instruire, experiența anterioară în SOCN și nevoia auto-percepută de formare suplimentară în domeniu.
Rezultate. Din 88 respondenți, 52,3% erau în primii 5 ani de practică, 29,5% aveau peste 30 de ani de experiență, 35,2% finalizaseră studii postuniversitare; 81,8% trataseră deja pacienți cu SOCN (95,85% turci, 72,73% români, p = 0,03). Rezidenții pedodonţi (n = 37) au fost mai predispuși să fi lucrat cu pacienții cu SOCN decât alți stomatologi (90,91% vs 63,64%); 40% dintre subiecți au redirecționat/au refuzat să trateze pacienții cu SOCN din diverse motive; 60,2% s-au simțit încrezători în tratarea pacienților cu SOCN cu metode non-farmacologice (dentiștii italieni mai încrezători decât cei turci și români, p <0,01), în timp ce 62,9% erau încrezători/foarte încrezători în utilizarea mijloacelor farmacologice. Dintre toți subiecții, 22,72% au raportat că nu au primit niciodată o formare SOCN. Majoritatea respondenților (95,2%) erau dispuși să lucreze cu pacienții SOCN și aproape toți (97,7%) erau interesați să-și îmbunătățească abilitățile practice și cunoștințele în domeniu.
Concluzii. Stomatologii din diferite țări percep nevoia de informații practice cu privire la furnizarea de îngrijire orală persoanelor cu afecțiuni generale. Informații structurate, ușor accesibile ar putea ajuta la îmbunătățirea adresabilității stomatologice a pacienților cu SOCN.
Studiul face parte din Erasmus+ Project 2019-1-RO01-KA202-063820 “Oral Special Care Academic Resources” (OSCAR).
Cuvinte cheie: nevoi speciale de îngrijire orală, management stomatologic, comportament/ percepție
Platforma O.S.C.A.R.: profilaxie și tratament stomatologic pentru copiii cu nevoi speciale de îngrijire a sănătății
Drd. Konstantina Kritikou*, Şef lucr. Dr. Aneta Munteanu*, Asist. Dr. Ioana Stanciu*, Prof. Dr. Marie-Cecile Maniere**, Prof. Dr. Rodica Luca*, UMF „Carol Davila”, Bucureşti, **Hopitaux Universitaires de Strasbourg, Franța
Copiii cu nevoi speciale de îngrijire a sănătății prezintă adeseori îmbolnăviri dento-parodontale ce pot îmbrăca aspecte dramatice. Aceste îmbolnăviri pot fi derivate din specificul bolii de fond, pot apărea ca efecte secundare sau consecințe ale terapiilor pe care copilul le urmează, sau sunt îmbolnăviri obișnuite care ating forme extrem de grave din cauza lipsei de profilaxie eficientă și adresabilității limitate. Reticența practicienilor stomatologi în tratarea acestei categorii de pacienți este semnalată atât de către medicii înșiși cât și de către familiile pacienților.
Proiectul Erasmus + 2019-1-RO01-KA2020-063820 Oral Special Care Academic Resources (OSCAR) își propune, prin platforma digitală http://oscarpd.eu/ pe care a creat-o, îmbogățirea cunoștințelor și abilităților practicienilor cu privire la tratamentul stomatologic al pacienților cu patologie generală complexă, cu îmbunătățirea accesului acestor persoane la astfel de tratamente. La rândul lor, accesând platforma, părinții se pot informa despre metode corecte și personalizate de îngrijire a sănătății orale la domiciliu, a căror aplicare poate preveni nevoia de tratamente complexe și costisitoare, contribuind în final la creșterea calității vieții copiilor cu nevoi speciale de îngrijire a sănătății.
Proiectul este unul internațional (România-Franța-Italia-Turcia) și promovează cooperarea între diferite societăți naționale de Stomatologie Pediatrică și recunoașterea calificării profesionale a medicilor pedodonţi la nivel internațional.
Cuvinte cheie: nevoi speciale, platformă digitală, prevenție
Capacitatea regenerativă endodontică și periradiculară în practica pedoodontică curentă
Şef lucr. Dr. Dan-Cristian Ionel, Dr. Anca Mantu, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galați
Potențialul considerabil de regenerare tisulară a spațiului endodontic-periradicular post-infecție, a fost indicat de numeroase cercetări precum și de experiența clinică în microendodonție. Organismul tânăr în mod particular răspunde rapid pozitiv la terapia endodontică judicios efectuată.
Pacienta A.S.(15 ani) s-a prezentat la cabinet pentru tratament la nivelul dinților 35,36,37,45,46,47. La momentul prezentării, bilateral vestibular erau prezente traiecte fistuloase, cu reacutizări repetate și simptomatologie clinică moderată.
Inițial, luând în calcul dimensiunea mare a leziunilor chistice cu afectare pluriradiculară-pluridentară s-a realizat tratamentul endodontic chemo-mecanic (instrumentare rotativă, 30ml soluție de hipoclorit de sodiu 5,25%, 5ml soluție de clorhexidină 2%, 5ml soluție de EDTA 17%),urmat de aplicarea intermediară a pastei de hidroxid de calciu (2 luni), cu reevaluare lunară. Apoi s-a efectuat obturarea prin tehnica condensării verticale a gutapercii la cald.
Vindecarea traiectelor fistuloase a rezultat în aproximativ 4-5 zile, iar cea osoasă ad integrum (cadranul 3) în aproximativ 6 luni; în cadranul 4, o zonă redusă la nivel interradicular (46) a indicat o vindecare parțială, aspectul de reorganizare a geodelor osoase predictibilizând o vindecare ulterioară.
Limitele lezionale descrise anterior de o bună parte a conduitelor terapeutice recomandate devin irelevante în contextul efectuării unui tratament endodontic corect (izolare, dezinfectare și sigilare adecvată a spațiului endodontic) și mai ales respectând și stimulând potențialul real de vindecare al fiecărui organism în parte.
Cuvinte cheie: potențial regenerativ, pedodonție, leziune endo-parodontală
Atitudinea și obiceiurile părinților legate de propria sănătate orală vs. sănătatea orală a copiilor lor
Asist. Dr. Mariana Cărămidă, Șef lucr. Dr. Ruxandra Sfeatcu, Asist. Dr. Dan Lambescu, Prof. Dr. Adina Mihaela Dumitrache, UMF „Carol Davila”, Bucureşti
Scop: evaluarea abordării părinților legată de sănătatea orală a copiilor lor comparativ cu propriul comportament cu privire la sănătatea orală.
Material și metodă: studiul transversal s-a desfășurat în 2020 pe un lot reprezentat de 105 părinți, 95,24% femei, folosind pentru evaluare un chestionar on-line auto-administrat cu întrebări referitoare la obiceiurile legate de sănătatea lor orală, respectiv ale copiilor lor.
Rezultate: Periajul dentar de 2 ori pe zi este practicat de 76,19% dintre părinți vs. 56,19% dintre copii; vizitele la cabinetul stomatologic cel puțin o dată pe an au fost făcute de 55,24% dintre părinți vs. 51,43% dintre copii, dar aleg să se adreseze medicului stomatolog doar la nevoie 40,95% dintre părinți vs. 34,29% dintre copii. Motivele pentru vizitele la cabinet sunt: controalele preventive: 28,57% dintre părinți vs. 42,86% dintre copii, respectiv urgențe stomatologice: 13,33% dintre părinți vs. 19,05% dintre copii. Starea de sănătate orală este percepută ca fiind bună, foarte bună sau excelentă de 80,95% dintre părinți (auto-evaluare) vs. 85,71% dinte copii (evaluare făcută de părinți).
Concluzii: Părinții au tendința să se adreseze medicului stomatolog în scop preventiv mai mult pentru copii lor decât pentru ei, dar acordă o mai mare atenție periajului dentar zilnic decât copii lor.
Cuvinte cheie: sănătate orală, igienă orală, comportament față de sănătatea orală
Modificarea comportamentului tinerilor incluși în programul „Erasmus+ Model de educație pentru sănătatea orală”
Prof. Dr. Mihaela Adina Dumitrache, Asist. Dr. Mariana Cărămidă, Şef lucr. Dr. Ruxandra Ionela Sfeatcu, Asist. Dr. Dan Lambescu, Dr. Alexandra-Ștefania Ene, UMF , UMF „Carol Davila”, București
Scop: Studiul nostru a avut ca scop urmărirea îmbunătățirii cunoștințelor și comportamentului cu privire la sănătatea orală a unui grup de adolescenți cu vârste între 14-18 ani.
Material și metodă: Au fost incluși 26 de subiecți aparținând DGASPC Galați, dintre care 53.8% de sex masculin. S-a folosit ancheta. Am avut 3 etape: aplicarea unui chestionar pentru a avea un punct de plecare, ulterior s-au organizat 3 lecții de educație cu privire la sănătatea orală și, la final, s-a reaplicat chestionarul. Acest model se bazează pe teoria învățării experimentale a lui Kolb.
Rezultate: Numărul de subiecți care au declarat noi surse de informații a crescut până la 50% după lecții, iar de la 11.5% la 65.4% au cunoștințe îmbunătățite cu privire la factorii de risc legați de lipsa igienei. De asemenea de la 3.8% la 92.3% cunosc rolul fluorului. Până la 65.4% declară acum că se spală de 2 sau mai multe ori pe zi, 88.5% dintre ei folosind tehnica ruloului. 88.5% dintre subiecți au declarant după lecții că nu mai consumă altceva înafară de apă plată după periaj.
Concluzii: Comportamentul adolescenților incluși în program a fost îmbunătățit în special cu privire la tehnicile de periaj și metode preventive, însă a fost subliniată importanța insistenței cu privire la modificarea dietei.
Cuvinte cheie: prevenție, fluor, dietă, periaj, tehnică, frecvență, obicei, comportament, igienă, factori, risc, cunoștințe
Comportamente privind fumatul la un lot de elevi de liceu – rezultate preliminare
Şef lucr. Dr. Ruxandra Sfeatcu, Stud. Lavinia Ștefania Pădurescu, Asist. Dr. Dan Lambescu, Asist. Dr. Mariana Cărămidă, Prof. Dr. Mihaela Adina Dumitrache, UMF „Carol Davila”, Bucureşti
Scop: Evaluarea comportamentului unui lot de elevi cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani în legătură cu obiceiul de a fuma.
Material și metodă: Studiu transversal desfășurat în perioada noiembrie-decembrie 2020 pe un lot de 100 de elevi cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani, utilizând un chestionar cu 16 întrebări, distribuit on-line.
Rezultate: Din lotul total de elevi, 18% fumează zilnic și 28% au încercat sau fumează ocazional. Dintre ei, majoritatea a fumat prima țigară între 15 și 18 ani. Se pare că fumează mai mult la petreceri, în timpul ieșirilor cu prietenii și în momentele stresante. Motivele pentru care susțin că au adoptat acest viciu sunt curiozitatea (12%) urmată de influența anturajului 8%. Dintre ei, 9% plănuiesc să se lase de fumat în viitor și 5% au încercat în trecut.
Concluzie: Elevii sunt foarte vulnerabili la obiceiul de a fuma, sunt influențați foarte ușor de anturaj, dar sunt și la o vârstă la care curiozitatea primează și își doresc să experimenteze cât mai multe lucruri. O metodă de a preveni fumatul în rândul elevilor ar putea fi discuțiile deschise legate de curiozitățile pe care aceștia le au în ceea ce privește consumul de tutun.
Cuvinte cheie: comportament, fumat, elevi
Faţete dentare condilografiate
Dr. Andi Dragus, Practică privată, Bucureşti
Acest concept îmbină funcționalitatea aparatului stomatognat cu estetica dentara.
Conceptul are la bază dinamica mandibulară şi reflexul masticator combinat cu percepția vizuală a feţelor vestibulare ale faţetelor dentare realizate de echipa medic stomatolog tehnician dentar.
Feţetele dentare condilografiate sunt microproteze ce fac parte dintr-un plan de tratament ce are ca bază conceptuală condilografierea dinamicii mandibulare.
Condilografierea se realizează cu condilograful si este o metodă digitală de înregistrare a mișcărilor de dinamică mandibulară şi de diagnosticare a statusului celor două ATM.
În urma condilografierii obținem setările pentru articulatorul complet programabil şi informații despre statusul ATM-urilor.
Pentru fațetele dentare condilografiate avem nevoie de patru parametrii SCI / Benett /ISS /SA (obținuți în urma condilografiei) şi de transferul cu arcul facial al poziției corecte a osului maxilar în sistemul matematic de coordonate care este articulatorul de tip arcon.
De fapt anatomia celor două ATM este cea care ghidează împreună cu sistemul neuro muscular estetica dentară.
Când vorbim de estetica dentară în general ne raportăm doar la feţele vestibulare ale dinților de pe arcadele dentare.
Cuvinte cheie: fațete dentare, personalizarea planului de tratament, unicitatea fiecărui caz, condilografie, arc facial, wax-up funcțional secvențial, înclinarea sagitală a condililor.
Probleme de spaţiu ocluzal legate de suprastructurile implantoportate din zonele laterale
Dr. Radu Baston, Dr. Ioana Neagu, Dr. Mihaela Gaşpar, Practică privată, Bucureşti
Scop: Scopul acestei prelegeri este de a evalua statistic numărul și subdiviziunile pentru cazurile de structuri implanto-portate care prezintă diferite grade de lipsă a spaţiului ocluzal, de a analiza amploarea acestora și de a prezenta soluții de tratament adecvate.
Materiale: 223 rapoarte de caz ce includ implanturi dentare.
Metodă: în perioada ianuarie 2013 – august 2020 am introdus în toate zonele un total de 281 de unităţi implantare care au fost încărcate cu 223 de suprastructuri nedetașabile. 116 (52%) au fost coroane unice și 107 (48%) coroane solidarizate şi punţi. Niciun caz nu a fost tratat cu o suprastructură detașabilă. Pentru fiecare caz de implant am făcut instantanee standardizate (1) înainte de începerea tratamentului, (2) în timpul procedurilor protetice relevante și (3) la finalizarea tratamentului. Instantaneele au fost stocate în fișiere PPT individuale și analizate în ceea ce privește spațiul ocluzal. Pentru a rezolva spaţiul ocluzal deficitar, de obicei insuficient, trebuie să luăm în considerare următoarele proceduri: (1) alungirea coronară pentru: dinții adiacenţi și/sau antagonişti, (2) coronoplastia pentru: dinții adiacenți și/ sau antagonişti, (3) tratamente de canal, reconstrucţii coronare, pivoţi turnaţi, coroanele și punți pentru dinții adiacenți și/sau antagonişti, (4) alveoloplastia pentru zonele edentate ale maxilarului opus sau/și locurile de implantare, anterior plasării implantului, (5) excizia submucozală palatală la locul de inserţie anterior plasării implantului sau asociată cu procedura de descoperire, (6) renunțarea la stratul de ceramică la nivelul molarilor 2 pentru suprastructurile implantate, coroanele adiacente și/sau antagoniste susținute de dinți, (7) utilizarea ceramicii mono-bloc neindividualizate, cad-cam fabricate pentru suprastructuri implanto-portate, adiacente și/sau la nivelul antagoniştilor, (8) reducerea spaţiului ocluzal crescut prin mijloace protetice: acrilat, ceramică sau compzit de culoarea gingiei, inversarea curburii Spee.
Rezultate: analiza retrospectivă a identificat 168 de cazuri cu probleme clare de spaţiu ocluzal, reprezentând astfel o majoritate absolută de 75%.
Discuție: cazurile de probleme de spaţiu ocluzal variază de la probleme minore la situaţii limită. Identificarea și tratarea lor nu sunt, din păcate, prezentate adecvat în multe dintre manuale. Neabordate acestea duc la eșecul tratamentului. Pe lângă o examinare „axată pe problemă”, simularea pre-tratament / mulajele virtuale 3D și instantaneele standardizate sunt indispensabile pentru un diagnostic corect, obținând astfel un rezultat satisfăcător în urma tratamentului. CONCLUZIE: fiecare caz de implant din zona de încărcare care vizitează un cabinet stomatologic are un potențial extrem de ridicat de a prezenta probleme de spaţiu ocluzal.
Cuvinte cheie: spaţiu ocluzal, implant dentar, suprastructură pe implanturi
Aspecte chirurgicale în reabilitarea imediată și fixă a edentatului total
Dr. Ovidiu Dumitru, Practică privată, Bucureşti
În ultimii ani, sloganul „Dinți ficși în 24 de ore” a devenit din ce în ce mai popular în România. În realitate, pacienții edentați sau cei cu dentiție terminală prezintă diferite stadii ale atrofiei osoase. Pentru a ne menține promisiunea şi a putea trata toți acești pacienți, va trebui să ne îmbunătățim abilitățile chirurgicale şi protetice şi să folosim implanturi şi tehnici speciale.
Cuvinte cheie: încărcare imediată, edentaţie totală, implanturi angulate
Managementul cazurilor complexe de durere şi infecţie în endodonţia contemporană
Jorge Vera DDS, MEndo, PhD (Honorary), Assistant clinical Professor, University of Missouri Kansas City, School of Dentistry
Această prelegere este concepută pentru a aborda problemele comune în diagnosticare întâlnite la pacienții care prezintă simptome care imită durerea odontogenă. Majoritatea acestor pacienți au suferit mai multe intervenții stomatologice, ceea ce a dus la exacerbarea simptomelor lor, mai degrabă decât la ameliorarea acestora. Sindroamele neurovascular orofacial, și durere neuropată sunt câteva exemple. A doua parte a prelegerii se va ocupa de problemele anestezice comune și de modul de rezolvare a acestora, precum și de o justificare pentru utilizarea analgezicelor și antiobioticelor într-un cabinet de endodonţie.
Cuvinte cheie: durere, endodonţie, dureri non-dentare
Dinții anteriori cu canale calcificate – cum să utilizăm eficient CBCT
Miguel Vasco Seruca Marques, DDS, MSc, Practică privată Endo En Zo, Amsterdam, Olanda
Dinții frontali cu canale obliterate sunt destul de obișnuiți în practica clinică endodontică și reprezintă o provocare chiar și pentru clinicianul cu experiență. În ultimele decenii am asistat la dezvoltarea unor tehnici microghidate, cum ar fi ghiduri tipărite 3D, sisteme ghidate live și ghidate CBCT care pot fi de un neprețuit ajutor. În această prezentare vom discuta mai multe cazuri clinice pentru a ilustra o tehnică ghidată CBCT și pentru a demonstra că majoritatea acestor cazuri pot fi tratate în mod previzibil.
După această prezentare, toți participanții vor:
• afla mai multe despre etiologia canalelor obliterate
• afla mai multe despre riscul de necroză pulpară în canalele obliterate
• afla cum să abordeze canalele obliterate reducând în mod previzibil riscul iatrogeniilor
Cuvinte cheie: CBCT, endodontie ghidată, calcifiere a pulpei dentare, tratament de canal
