Cuprins
ToggleScopul lucrării:studierea impactului factorilor socio-comportamentali din mediul familial asupra afectării prin carie dentară a copiilor de vârstă școlară.
Material și metode
În cadrul studiului de tip caz-martor au fost examinați clinic 164 de copii cu vârsta medie de 12±6,29 de ani. În lotul de cercetare (L1) au fost incluși 82 de subiecți afectați de carie dentară. Lotul martor (L0) a fost format din 82 de copii liberi de carie.S-au studiatindicii de experiență carioasă. Factorii socio-comportamentalidin mediul familial au fost colectați prin metoda chestionarului. Studiul a fost realizat în conformitate cu cerințele etice.Analiza datelor obținute a fost efectuată folosind teste parametrice şi non-parametrice a SoftwareExcel şi Epi Info. Pentru a stabili dacă există asocieri între variabilele studiate s-a estimat coeficientul de corelație Spearman.
Rezultate
S-a stabilit o relație puternică dintre indicatorii de afectare prin carie dentară și următorii factorii: lipsa verificării de părinți a igienizării cavității orale (ρ=0,76, p<0,01), nivelul de educație a mamei (studii medii incomplete(ρ=0,74, p<0,001) și mediul rural de trai (ρ=0,71,p<0,001) și relație moderată între DMFT și numărul copiilor în familie mai mare de 3 (ρ=0,59, p<0,001) șistarea materială social-vulnerabilă a familiei de proveniență a copilului (ρ=0,66, p<0,01).
Concluzii
Identificareafactorilor socio-comportamentali de risc din mediul familial este relevant pentru crearea unor politici de sănătate care să se adreseze nevoilor populaţiei, cu stabilirea unei ierarhii a priorităţii ȋngrijirilor şi evaluarea surselor alocate pentru implementarea programelor de sănătate orală, realizarea tratamentului afecţiunilor stomatologice şi implementarea măsurilor preventive.
Cuvinte cheie: carie dentară, factori socio-comportamentali, mediu familial.
Introducere
Cariile dentare sunt o problemă majoră de sănătate publică și este cea mai răspândită boală cronică [1]. Conform datelor OMS, caria dentară afectează circa 60% – 90% dintre copii și adolescenți din întreaga lume [2]. La copiii din Republica Moldova, caria dentară se întâlnește în proporție de 72,04% – 89,96% iar prin frecvenţa înaltă şi complicaţiile locale, loco-regionale şi generale pe care le provoacă, reprezintă o problemă complexă nu numai din punct de vedere medical, dar şi social [3].
Mai multe studii au semnalat nivelul ridicat al prevalenței cariei dentare în țările în curs de dezvoltare comparativ cu cele dezvoltate, fiind menționată lipsa implementării măsurilor preventive, comportamentului sanogen în mediul familial și atenția insuficientă a părinților față de nevoile copiilor pentru tratamente dentare preventive și restaurative. Aceste date indică eficiența redusă a programelorde sănătatea orală sau finanțarea insuficientă a acestoră, precum și necesitatea aplicării unor strategii preventive eficiente,programelor educaționale și metodelor moderne pentru a îmbunătăți starea de sănătate orală, în special pentru copiii a căror familie au o stare socio-economică dezavantajată și venituri scăzute [4-10].
Factorii socio-comportamentali influențează semnificativ afecțiunile dentare. Studiile efectuate anterior au confirmat existenţa unei asocieri între statusul socio-economic al copiilor şi sănătatea orală. Argumente în favoarea necesității analizei relației dintre factorii socio-comportamentali și afectarea prin carie dentară la copii au fost aduse de Zmarandache D., Luca R. (2016), Petersen P. E., Ogawa H. (2016), Arantes R.și colab. (2018) [11-13]. Leous P. și colab. (2015) au concluzionat că sănătatea cavității bucale la copii este determinată în proporție de 10-20% de nivelul acordării asistenței stomatologice și 80-90% de: obiceiurile personale, condițiile socio-economice de viață, calitatea alimentării, starea de sănătate, nivelul de educație al părinților, mediul sanogen în cadrul familial ș.a.m.d.[14]. Familia este mediul natural și esenţial care influenţează și trebuie să garanteze dezvoltarea armonioasă a copilului. Din aceste considerente, este oportună efectuarea unui studiu al factorilor de risc cariogen, inclusiv a celor sociali și de comportament, care va avea o semnificație importantă pentru predicția individualizată a cariei dentare și selectarea măsurilor preventive personalizate țintite pe factorii cariogeni identificați și ulterior vor putea fi implementate în programe de sănătate orală.
Scopul lucrării: studierea impactului factorilor socio-comportamentali din mediul familial asupra afectării prin carie dentară a copiilor de vârstă școlară.
Material și metodă
Studiul a fost realizat în perioada anilor 2021-2022 în cadrul Catedrei de chirurgie oro-maxilo-facială pediatrică și pedodonție „Ion Lupan” a USMF „Nicolae Testemițanu” și în cadrul realizării proiectului Programul de Stat: „Chirurgia modernă personalizată în diagnosticul și tratamentul complex al tumorilor la copii”(cifrul: 20.80009.8007.06). Pentru realizarea obiectivului lucrării a fost efectuat un studiu clinic de tip caz-martor pe un eșantion de 164 de copii cu vârsta de 12 ani, vârsta medie fiind de 12±6,29 ani. În lotul de cercetare (L1) au fost incluși 82 de subiecți afectați de carie dentară. Lotul martor (L0) a fost format din 82 de copii fără carii. Loturile de cercetare și martor au fost identice după structură (tab. I).
Tabelul I. Repartiția copiilor în loturi după sexe și mediul de trai

Datele clinice pentru aprecierea indicilor de experiență carioasă au fost colectate în conformitate cu criteriile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Au fost estimați indicii de prevalență a cariei dentare (IP), DMFT și DMFS. Starea igienei orale a fost apreciată folosind indicele de igienă orală OHI-S (G.Green, I.Vermillion 1964) [15-17].
Factorii socio-comportamentali din mediul familial au fost colectați prin metoda chestionarului, fiind aplicată administrarea indirectă a acestuia. În chestionar s-a folosit limbajul uzual, întrebările au fost de tip închis, scurte, neutre, formulate clar, iar pentru a nu produce confuzii s-au evitat negațiile în întrebări. Chestionarul a fost structurat în 4 compartimente care au inclus întrebări referitoare la:
- datele generale și demografice ale respondenţilor : sex, vârstă, locul naşterii, mediul de trai,
- numărul de copii în familie, încadrarea în câmpul muncii și studiile părinților,
- deprinderile de îngrije igienică a cavității orale,
- deprinderile și preferințele alimentare,
- accesul la asistența stomatologică.
Datele cu referire la componența și starea materială (veniturile) a familiilor de proveniență au fost notate în conformitate cu rezultatele expertizei comisiei pentru protecție socială introduse în fișele individuale ale elevilor incluși în studiu, cu protejarea datelor cu caracter personal.
Criteriile de includere în cercetare: copii cu vârsta de 12 ani, proveniți din zone cu conținutul fluorului în apa potabilă în limitele 0,8-1,0 mg/l, acordul informat în formă scrisă a părinţilor sau reprezentanţilor legali pentru participarea copiilor în studiu.
Criterii de excludere din studiu: copii proveniți din zone endemice de fluoroză, conținutul suboptimal al fluorului în apa potabilă, lipsa acordului informat al părinţilor sau reprezentanţilor legali pentru participarea copiilor în studiu.
Studiul a fost aprobat de Comitetul de Etică a cercetării a USMF „Nicolae Testemițanu” și realizat în conformitate cu cerințele etice, cu obținerea acordului scris al părinților copiilor. Analiza datelor obținute a fost efectuată folosind teste parametrice şi non-parametrice a Software Excel şi Epi Info, cu ajutorul funcţiilor şi modulelor acestora. Procesarea statistică a rezultatelor a inclus metode operante de evaluare statistică, inclusiv criteriul Student cu stabilirea nivelului de semnificație „p<0,05”. Pentru a stabili dacă există asocieri între variabilele studiate a fost utilizat coeficientul ρ (rho) Spearman, obţinut prin testul neparametric Spearman de corelaţie a rangurilor și intervalul de încredere de 95% pentru coeficientul de corelaţie.
Rezultate
Subiecții luați în observație au fost nativi și rezidenți în Republica Moldova. Din cei 82 de copii afectați de carie dentară, 40 (48,78±5,52%) au fost de sex feminin şi 42 (51,22±4,48%) de sex masculin, 44 (53,66±5,51%) din mediul rural și 38 (46,34±5,05%) din mediul urban. Lotul martor a fost selectat cu o structură identică după sexe, grupele de vârstă și mediul de trai (tab. I).
Conform datelor prezentate în tabelul II, la copiii din lotul L1 valorile indicatorilor care reflectă experiență carioasă au fost: DMFT=4,22±0,08 și DMFS=6,04±0,11. Analiza structurii indicelui DMFT la copiii de 12 ani examinați a fost de: 2,7±0,11pentru componenta ”D”(cavități cariate netratate), cel mai mare contribuitor la indice, urmat de componenta ”M”: 0,42±0,49, care indică numărul dinților extrași în urma complicațiilor cariei dentare, iar componenta ”F” (numărul dinților obturați) a fost doar de 1,48±0,33. La o mare parte din copiii afectați de carie dentară (59,76±5,31%) s-au constatat leziuni carioase netratate, la 17,07±4,15% – dinți permanenți extrași și doar la 23,17±3,32% din subiecți au fost rezolvate toate leziunile carioase.
Tabelul II. Valorile indicatorilor de experiență carioasă la copii

În urma evaluării stării igienei orale, s-a constatat că la copiii cu carii dentare valoarea medie a indicelui OHI-S a fost de 1,63±1,17, fiind de 1,36 ori mai mare decât la subiecții fără carii (1,2±0,22, t=2,2254, p<0,05). La copiii din lotul L0 predomină starea bună a igienei orale (51,22±5,52%), iar la copii din L1 – starea satisfăcătoare (40,24±5,41%). Starea nesatisfăcătoare a igienei orale a fost apreciată la 20,73±4,48% dintre copiii din lotul L1 și la 13,41±3,76% dintre copii din L0, iar igiena defectuoasă respectiv, la 8,54±3,09% dintre subiecții din L1și 4,88±0,24% din L0 (tab. III).
Tabelul III. Starea igienei orale la copii

Analiza datelor colectate din fișele individuale ale elevilor a scos în evidență numărul semnificativ mai mic al copiilor cu carii dentare proveniți din familii complete (59,76±5,51%, p<0,001), comparativ cu subiecții fără leziuni carioase (80,46±4,38%). De menționat că majoritatea copiilor din familii incomplete au fost educați în lipsa permantentă sau temporară a tatălui (31,7±5,14% copii din L1, p<0,05 și 18,29±4,23% copii din L0). 4,88±2,38% din subiecții cu carii dentare au crescut fără ambii păriți, fiind sub tutela buneilor, iar 3,66±2,07% din copiii din L1 și 1,22±1,21% din L0 – în lipsa mamei, părinții fiind plecați la muncă după hotarele țării sau decedați.
Majoritatea copiilor luați în studiu, atât din lotul de cercetare, cât și din cel martor, proveneau din familii cu stare materială (venituri) satisfăcătoare. Totodată, un număr mare de copii din lotul L1 au fost educați în familii defavorizate, cu venituri foarte mici, cu 3-5 și mai mulți copii și existau în condiții de trai precare. Astfel, 19,51±4,38%(p<0,001) dintre copiii afectați de carie proveneau din familii social-vulnerabile, iar 23,17±4,66% (p<0,001) dintre copiii din lotul L1 și 8,54±2,08% din L0 – din familii cu o stare materială nesatisfăcătoare și venituri foarte mici (tab. IV).
Tabelul IV. Starea socio-economică a familiilor de proveniență a copiilor

La momentul realizării interviului erau prezenţi în Republica Moldova 30,49±5,08%(p<0,01) și 47,56±5,51% dintre părinții copiilor din L1 și, respectiv, din L0. În 28,05±4,96% dintre familiile incomplete din L1 și 39,02±5,39% din L0 lipsea un părinte sau lipseau ambii părinţi din cauza migraţiei la muncă în străinătate. Totodată, în lotul de copii afectați de carie dentară a fost semnificativ mai mare numărul mamelor temporar neangajate în câmpul muncii sau casnice (37,8±5,35%, p<0,001), comparativ cu lotul de copii fără carii (18,29±4,27%).
Mamele copiilor afectați de carii dentare au un nivel mai mic de educație, comparativ ca mamele copiilor liberi de carie: studii superioare – 20,73±4,48% (p<0,001) în raport cu 40,24±5,41%; superioare incomplete – 24,39±4,74% (p<0,01) față de 26,83±4,89%. Respectiv, în L1 este mai mare numărul mamelor cu studii medii profesionale, în 43,9±5,48% din cazuri (p<0,01) spre deosebire de 29,27±5,02% în lotul martor. Nivelul de educație al taților este de asemenea mai mic în L1, comparativ cu copii din L0, dar diferențele sunt mai puțin evidente.
Analiza datelor compartimentului chestionarului cu privire la igienizarea cavității orale (tab. V) denotă că majoritatea copiilor luați în studiu, 47,56±5,51% (p<0,01) din lotul de cercetare și 65,85±5,24% din cel martor, efectuau periajul dentar doar o dată pe zi. Un număr mare de copii cu carii dentare efectuau periajul dentar neregulat, de câteva ori pe săptămână (21,95±4,54%, p<0,01), de la caz la caz (14,63±3,9%, p<0,05), iar 6,1±2,64% din respondenți au menționat că obișnuesc să nu perieze dinții. Doar 9,76±3,28%(p<0,001) dintre subiecții afectați de carie și 17,07±4,15% dintre cei liberi de carie periau dinții de 2 ori pe zi. Majoritatea copiilor intervievați (71,96±4,96%, p<0,01 din L1 și 58,54±5,44% din L0) aplicau o tehnică incorectă de periaj dentar, efectuând mişcări orizontale.
Copiii cu leziuni carioase proveniți din familiile cu venituri mici nu dispuneau de periuțe de dinți în proporție de 2,44±1,67% și paste dentare, respectiv 12,2±3,6% (p<0,01), o parte din respondenți depășeau termenul de utilizare a periilor de dinți până la 6 luni (59,75±5,31%, p<0,001), 1 an (7,32±2,88%, p<0,05) sau până la uzarea completă a acestora (3,66±2,07%). Și copiii liberi de carie au depășit durata de folosire a periilor de dinți până la 6 luni în proporție de 15,85±4,02% sau 1 an – 2,44±1,67%.
Un număr mare de respondenți din loturile de cercetare și martor nu cunoșteau compoziția pastelor de dinți pe care le utilizau (84,14±4,03%, p<0,05 și respectiv 73,17±4,89%). Au indicat că foloseau la igienizarea cavității orale paste de dinți fluorurate doar 3,66±2,07%(p<0,001) dintre copiii din L1 și 23,17±4,66% dintre subiecții din L0. Scobitorile au fost obiectele auxiliare de igienă orală cele mai frecvent utilizate de copii: 52,44±5,51% (p<0,01) în L1 și 26,83±4,89% în L0. Totodată, ața dentară a fost folosită doar de 8,54±3,09% (p<0,001) din respondenții din lotul de cercetare și 29,83±5,05% din lotul martor. Din remediile auxiliare pentru igiena orală cel mai frecvent au fost folosite gumele de mestecat fără adaos de zahăr, de către 59,76±5,41% de copii din L1 și de 56,1±5,48%de subiecți din L0 și apele de gură, în proporție de 14,63±3,9% (p<0,01) în L1 și 23,17±4,66% în L0.
Rezultatele studiului au arătat că doar 14,63±3,9% (p<0,01) din părinții din L1 și 24,39±4,74% din cei din L0 au verificat igienizarea cavității orale a copiilor cel puțin o dată pe săptămână. Totodată, în cele mai multe cazuri părinții nu au verificat efectuarea periajului dentar la copiii intervievați în 40,24±5,41% (p<0,001) din cazuri în L1 și 26,82±4,89% din cazuri în L0, sau verificau ocazional igienizarea cavității orale: la 30,49±5,08% (p<0,001) din copii în L1 și 9,76±3,22% în L0.
Tabelul V.Deprinderile copiilor de îngrijire igienică a cavității orale

Datele referitor la obiceiurile alimentare ale copiilor, evaluate prin chestionarul utilizat, indică la subiecții afectați de carie un consum ridicat de carbohidraţi (60,98±5,86%, p<0,001), spre deosebire de cei liberi de carie. Doar 3,66±2,07%, p<0,01 din copiii din L1 consumă carbohidrați de 1-2 ori în săptămâmă. Cel mai frecvent, subiecţii din lotul de cercetare obişnuiesc să ia gustări în afara meselor principale, de 4-5 ori pe zi (39,02±5,39%, p<0,001), 6 și mai multe ori pe zi (23,17±4,66%, p<0,001). 40,24±5,41% (p<0,001) dintre ei preferă să consume băuturi carbogazoase, sucuri îndulcite – 24,39±3,35% (p<0,05), iar lapte – doar 8,54±3,09%, (p<0,001) (tab. VI).
Tabelul VI.Obiceiurile și preferințele alimentare ale copiilor incluși în studiu

Din numărul total de copii afectați de carie, majoritatea – 37,81±5,35% (p<0,001), nu au beneficiat niciodată de o consultație stomatologică, spre deosebire de 12,19±3,61% dintre copiii fără nicio leziune carioasă. Luând în considerare motivul care a determinat ultima vizită la medicul stomatolog, se constată că copii din L1 au efectuat, într-o mică măsură, vizite cu caracter preventiv – doar 13,41±3,76% (p<0,01) din cei care au apelat. Un număr mic din subiecții afectați de carie dentară (26,83±4,89%, p<0,001) au fost examinați cu scop preventiv în școală, spre deosebire de 46,34±5,05% din cazuri din L0. Totodată, 40,24±5,41% (p<0,001) dintre copiii cu leziuni carioase s-au adresat stomatologului doar în cazuri de urgențe, în urma complicațiilor cariei dentare, spre deosebire de 2,44±1,67% dintre copiii din lotul martor, care s-au adresat în regim de urgență în urma unor traumatisme (tab. VII).
Tabelul VII. Accesul la asistența stomatologică

Pentru a aprecia dacă există o interdependenţa sau legătură între factorii socio-comportamentali din mediul familial și afectarea prin carie dentară a copiilor de vârstă școlară s-a efectuat analiza corelației. Deoarece unele variabile apreciate de noi nu au avut o distribuţie Gaussiană, dar se pot ordona, fără a avea un număr mare de valori egale între ele, fenomen specific pentru studiile medico-sociale, în prezentul studiu am utilizat coeficientul ρ (rho) Spearman, obţinut prin testul neparametric Spearman de corelaţie a rangurilor. Această corelație a fost estimată în condițiile neomogenității grupului, fie a numărului prea mic de subiecți (sub 20). În analiza statistică a rezultatelor studiului, s-a aplicat această probă luând în considerare rangurile subiecților care au fost stabilite prin convertirea rezultatelor obținute în ranguri. Rangurile arată locul fiecărui individ într-un clasament. Pentru analiza rezultatelor obținute s-a calculat intervalul de încredere (IÎ) de 95% pentru coeficientul de corelaţie, luând în considerare că ρ este semnificativ atunci când intervalul de încredere nu conţine valoarea 0. Modalitatea de interpretare a coeficientului de corelaţie Spearman, ρ și forța corelației este prezentată în tabelul VIII.
Tabelul VIII. Interpretarea coeficientului de corelaţie Spearman, ρ și forța corelației

În rezultatul analizei corelaționale a 93 de variabile cu indicatorii de experiență carioasă, s-au estimat relații semnificative statistic doar cu 12 variabile (tab. IX). Astfel, s-au constatat valori înalte ale coeficientului de corelaţie, Spearman, și, respectiv, relația pozitivă puternică dintre indicatorii de afectare prin carie dentară și următorii factorii socio-comportamentali de risc din mediul familial: lipsa verificării de către părinți a igienizării cavității orale (ρ=0,76, p<0,01), nivelul de educație a mamei (studii medii incomplete(ρ=0,74, p<0,001) și mediul rural de trai(ρ=0,71,p<0,001).
Tabelul IX. Relația dintre indicatorii de afectare prin carie dentară și factorii de risc socio-comportamentali la copiii de vârstă școlară (coeficientul de corelație Spearman, ρ)

Valori medii ale coeficientului de corelaţie, Spearman, și corelații pozitive moderate s-au depistat între indicatorii de afectare prin carie dentară și: numărul copiilor în familie mai mare de 3 (ρ=0,59, p<0,001) și starea materială social-vulnerabilă a familiei de proveniență a copilului (ρ=0,66, p<0,01). Totodată, s-a estimat corelația negativă moderată dintre mediul urban de trai al copiilor și indicatorii de experiență carioasă (ρ=-0,60, p<0,01). Valorile mici (ρ=0,2-0,4), foarte mici (ρ=0-0,2) sau nesemnificative statistic (p>0,05) ale coeficientului de corelație Spearman nu sugerează o asociere a variabilelor studiate și indicatorii de experiență carioasă.
Discuții
Monitorizarea sistematică a stării de sănătate orală a copiilor reprezintă o componentă de importanță majoră a sistemului de ocrotire a sănătății populației [2, 15]. Studiul prevalenței și intensității cariei dentare la copii în țările din Europa de Vest și în unele țări din Europa de Est au evidențiat o tendință de reducere continuă a gradului de morbiditate prin caria dentară [2, 14]. Cu toate acestea, în prezent la copiii de 12 ani valorile DMFT depășesc nivelul mediu european aproximativ de 1,5 ori, iarîn majoritatea localităților din Republica Moldova nu se atestă reducerea acestui indicator, comparativ cu valorile estimate 10 ani în urmă [3].
Actualmente nu sunt suficiente doar elaborarea și implementarea programelor de prevenire primară a cariei dentare, dar este necesară și identificarea factorilor care ar putea reduce eficiența acestor programe. Identificarea factorilor de risc cariogen sunt „instrumente“ accesibile şi, totodată, necostisitoare pentru identificarea unor circumstanțe, care ar putea limita efectul măsurilor de profilaxie implementate la nivel comunitar. Luând în considerare inegalitățile considerabile în dezvoltarea copiilor din mediul familial cu diferit statut socio-economic, constatate în Republica Moldova [18], am considerat necesar studiul impactului factorilor sociali și de comportament asupra afectării prin carie dentară a copiilor de 12 ani.
Rezultatele examinării copiilor în perioada anilor 2021-2022 au arătat valori crescute ale indicatorilor de experiență carioasă. Astfel, valoarea indicelui DMFT la copiii de 12 ani a depășit de 2,81 ori obiectivele OMS pentru anul 2020. Totodată, a fost crescut semnificativ (0,42±0,49) alt criteriu important – „lipsa dinților permanenți extrași la copiii până la 18 ani”, care reflectă accesul copiilor la tratamentele dentare și calitatea acordării asistenței stomatologice. Prin urmare, actualul studiu denotă insuficiența acordării asistenței stomatologice copiilor, rezolvarea cazurilor de carie complicată și chiar de carie simplă prin extracții dentare, lipsa tratamentului adecvat la etapele timpurii de evoluție a procesului carios, implementarea insuficientă și/sau eficiența redusă a măsurilor preventive [18].
Ponderea copiilor care s-au adresat la medicul stomatolog, sau au fost examinați în scop preventiv caracterizează accesibilitatea serviciilor stomatologice, care ar trebui să fie mai mare de 60%. Din numărul total al copiilor afectați de carie dentară, doar 13,41±3,76% au beneficiat de măsuri preventive și 19,52±4,38% de tratament stomatologic, preponderent copiii din zone urbane. Acest fapt a fost influențat în mare măsură de accesul limitat la asistența stomatologică din motive economice, lipsa motivației pentru efectuarea tratamentului stomatologic și, în consecință, amânarea tratamentului stomatologic până în momentul apariţiei unei simptomatologii accentuate la 40,24±5,41% dintre copiii afectați de carie dentară.
Deprinderile copiilor de igienizare a cavității orale au fost reflectate în răspunsurile la întrebările chestionarului utilizat în studiu. Din răspunsurile copiilor deducem că printre cauzele igienizării neregulate a cavității orale se numără lipsa pastelor și periuțelor de dinți în proporție de 12,2±3,6% sau depășirea considerabilă a termenilor de utilizare a periuțelor de dinți la 59,75±5,31% dintre respondenți, majoritatea proveniți din familiile cu o stare materială nefavorabilă sau social vulnerabilă. Un alt grup de factori care au influențat semnificativ deprinderile copiilor de igienizare a cavității orale au fost particularitățile comportamentale din mediul familial și lipsa mediului sanogen favorabil, care este creat, de regulă, de părinți și este în dependență directă de nivelul lor de educație, în special, a mamelor. Acest fapt a fost confirmat de lipsa verificării efectuării periajului dentar de 40,24±5,41% dintre părinții copiilor afectați de carie dentară sau verificarea doar în mod ocazional în 30,49±5,08% din cazuri, precum și consumul frecvent de alimente bogate în carbohidrați de către 64,63±6,48% dintre copiii afectați de carie dentară.
În prezentul studiu s-a analizat dacă există o interdependenţa sau legătura dintre factorii socio-comportamentali din mediul familial (93 de variabile) cu indicatorii de experiență carioasă la copiii de 12 ani. Obiectivele analizei corelației au fost stabilirea direcției (pozitive sau negative) și a formei (liniară, neliniară) relației dintre diferitele caracteristici, măsurarea etanșeității acesteia și, în final, verificarea nivelului de semnificație a corelației obținute. În acest scop s-a utilizat coeficientul de corelație de rang, propus de K. Spearman. În rezultatul analizei efectuate s-a constatat relația pozitivă puternică dintre indicatorii de afectare prin carie dentară și următorii factori socio-comportamentali de risc din mediul familial: lipsa verificării de către părinți a igienizării cavității orale, nivelul de educație a mamei (studii medii incomplete) și mediul rural de trai. Corelații pozitive moderate s-au depistat între indicatorii de afectare prin carie dentară: numărul copiilor în familie mai mare de 3 și starea materială social-vulnerabilă a familiei de proveniență a copilului. Totodată, s-a estimat corelația negativă moderată dintre mediul urban de trai al copiilor și indicatorii de experiență carioasă, care ar putea fi considerat convențional un factor moderat de protecție.
Așadar, în cadrul prezentului studiu s-a constatat că afectarea prin carie dentară poartă amprenta mai multor factori de risc socio-comportamentali din mediul familial. Studiul „Inegalitățile în Republica Moldova: provocări și oportunități, 2021“, a demonstrat că familiile cu trei sau mai mulți copii sunt printre cele mai sărace categorii de populație, iar 8 din 10 familii sărace cu copii locuiesc în mediul rural. Riscul pentru copiii de la sate să fie săraci este de 3 ori mai mare în raport cu cei de la orașe. În acest studiu se accentuează că sărăcia în copilărie poate avea consecințe pe tot parcursul vieții, fiind mai puțin probabil ca cei mai săraci copii să aibă acces la asistență medicală sau să-și finalizeze studiile, și mult mai probabil ca ei să sufere din cauza unei alimentații proaste. În consecință, discrepanţele considerabile între populaţia săracă şi cea bogată, între zonele rurale şi cele urbane, între femei şi bărbaţi, tineri şi persoanele în etate, continuă să constituie alte obstacole majore în calea dezvoltării Moldovei [19].
Rezultatele obținute în cadrul acestui studiu sunt în concordanță cu alte studii efectuate în R. Moldova [14, 17] și România [11, 19-22], care au stabilit incidența crescută a cariilor dentare la copiii din mediul rural în comparație cu cei din mediul urban. Mai mulți autori au evidenţiat acordarea asistenţei stomatologice copiilor din mediul rural sau la nivel insuficient şi neglijarea măsurilor preventive, atenţionează asupra necesităţii instituirii cât mai rapide a tratamentului cariilor, complicaţiilor lor şi aplicării metodelor de prevenire a afecţiunilor dentare [14, 17]. Mai multe studii au arătat că programele educaţionale ar trebui să fie adresate populației largi: copiilor, părinților acestora, dar și să cuprindă instruirea cadrelor didactice din instituțiile de educație și învățământ, şi a medicilor de familie care ar putea contribui la conştientizarea de către părinț, în special de mame, a rolului factorilor predispozanţi în apariția cariei dentare [11-14, 17, 19-22].
Concluzii
- În rezultatul analizei corelaționale s-a constatat relația pozitivă puternică dintre indicatorii de afectare prin carie dentară și următorii factorii socio-comportamentali de risc din mediul familial: lipsa verificării de părinți a igienizării cavității orale, nivelul de educație a mamei (studii medii incomplete) și mediul rural de trai. Corelații pozitive moderate s-au depistat între indicatorii de afectare prin carie dentară: numărul copiilor în familie mai mare de 3 și starea materială social-vulnerabilă a familiei de proveniență a copilului.
- Identificarea factorilor socio-comportamentali de risc cariogen din mediul familial este relevant pentru crearea unor politici de sănătate care să se adreseze nevoilor populaţiei, inclusiv grupelor populaţionale vulnerabile, cu stabilirea unei ierarhii a priorităţii ȋngrijirilor şi evaluarea surselor alocate pentru implementarea programelor de sănătate orală, realizarea tratamentului afecţiunilor stomatologice şi implementarea măsurilor preventive.
Bibliografie – References
- Selwitz RH, Ismail AI, Pitts NB. Dental caries. Lancet 2007; 9555(369):51-59.
- Petersen PE, Leous P. The burden of oral disease and risks to oral health at global and regional levels. Medicina Stomatologica 2017; 42-43(1-2):7-13.
- Lupan I, Spinei A, Spinei I. Experienţa carioasă la copii în Republica Moldova. Buletinul Academiei de Științe a Moldovei. Științe Medicale 2012; 34(24):40-48.
- Soltani MR, Sayadizadeh M, Raeisi Estabragh S, Ghannadan K, Malek-Mohammadi M. Dental Caries Status and its Related Factors in Iran: A Meta-Analysis. J Dent (Shiraz)2020; 21(3):158-176. doi:10.30476/DENTJODS.2020.82596.1024.
- André Kramer AC, Pivodic A, Hakeberg M, Östberg AL. Multilevel Analysis of Dental Caries in Swedish Children and Adolescents in Relation to Socioeconomic Status. Caries Res2019; 53(1):96-106.
- Bashirian S, Shirahmadi S, Seyedzadeh-Sabounchi S, Soltanian AR, Karimi-Shahanjarini A, Vahdatinia F. Association of caries experience and dental plaque with sociodemographic characteristics in elementary school-aged children: a cross-sectional study. BMC Oral Health 2018; 18(1):7.doi: 10.1186/s12903-017-0464-4.
- Esmaeilzadeh S, Abbasi A, NikniazSh, Fathi B, Saeli E. Evaluation of oral and dental health among 12 year-old students in Jolfa, East Azerbaijan. Depiction of Health2017;7(4):30-36.
- Usefi MA, Behroozpour K, Kazemi SA, Afroughi S. Evaluation of dental caries status in 7-12 years old students in Bovair Ahmad township, Iran, 2014. J Isfahan Dent Sch2017;13(1):75-83.
- Ellakany P, Madi M, Fouda SM, Ibrahim M, AlHumaid J. The Effect of Parental Education and Socioeconomic Status on Dental Caries among Saudi Children. International journal of environmental research and public health 2021. 22(18): 11862. https://doi.org/10.3390/ijerph182211862
- Gudipaneni RK, Patil SR, Assiry AA, Karobari MI, Bandela V, Metta KK, Almuhanna R. Association of oral hygiene practices with the outcome of untreated dental caries and its clinical consequences in pre- and primary school children: A cross-sectional study in a northern province of Saudi Arabia. Clin Exp Dent Res 2021; 7(6):968-977.
- Zmarandache D, Luca R. Evaluarea unor factori sociali și comportamentali asociați cariei dentare la un lot de copii de 6-7 ani. Romanian Journal of Stomatology 2016; 62(2): 69-73.
- Petersen PE, Ogawa H. Prevention of dental caries through the use of fluoride – the WHO approach. Community Dental Health 2016; 33(2): 66-68.
- https://doi.org/10.1371/journal.pone.0208312
- Leous P, Lupan I, Spinei A, Spinei I. Perspectives of monitoring oral health in school-age children using European indicators. Bulletin of the Academy of Sciences of Moldova. Medical Sciences 2015; 46(1): 429-436.
- World Health Organization. Oral Health Surveys Methods, 5thEd, WHO Geneva; 2013, 170 p.
- Godoroja P, Spinei A, Spinei Iu. Stomatologie terapeutică pediatrică. Centrul Editorial-Poligrafic Medicina, Chişinău; 2003, 338 p.
- Leous P, Deniga O, Calbaev A, Kiselnikova L, Manrichean M, Narikova A, Smolear N, Spinei A, Hamadeeva A. European indicators of dental health school age children. Pediatric Dentistry and Prevention 2013; 4(47):3-9 (în rusă).
- Inegalitățile în Republica Moldova: Provocări și oportunități. Fundația Est-Europeană și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare, Chișinău; 2021, 48 p.
- Luca R, Prelipcean D, Farcaşiu T, Farcaşiu C, Stanciu IA. Studiu epidemiologic privind patologia odontală la un lot de 6-7 ani. Medicina Stomaologică, Chișinău 2010; 16(3): 90-93.
- Calotă D. Contribuții la cunoașterea stării de sănătate oro-dentară a comunităților și a nevoii de educație sanitară. Rezumatul tezei de doctorat, București; 2020, 31 p.
- Chirca E.M. Evaluarea îmbolnăvirii prin carie și strategii de prevenire la un lot de elevi din municipiul Pitești. Rezumatul tezei de doctorat, București; 2020, 36 p.
- Fleancu A. Incidența cariei dinților permanenți la un lot de elevi al claselor I-IV din municipiul Sibiu. Acta Medica Transilvanica 2010; 3 (2): 127-130.