Indicele pufa/PUFA – un nou indice de apreciere a activității carioase

Pag.: 131-148

Ioana-Andreea Stanciu*, Rodica Luca*, Diana-Daniela Simionescu**, Aneta Munteanu*

*Disciplina de Pedodonție, Facultatea de Medicină Dentară, UMF “Carol Davila” București <br> **Medic rezident specialitatea Stomatologie generală

Rezumat

Scop: prezentarea unor date generale despre indicele de interesare pulpară – pufa/PUFA și evaluarea afectării prin carie complicată la un lot de copii preșcolari folosind acest indice.

Material și metodă: studiu retrospectiv observațional descriptiv pe fișele a 161 de copii (91 băieți) cu vârsta de 5 ani, consultați și tratați în perioada 2001-2020 în Clinica de Pedodonție, UMF “Carol Davila” București. Din fișe s-au extras date privind statusul odontal al dinților temporari (DT) existenți pe arcadă la momentul prezentării. S-au calculat: indicele de prevalență a cariei (Ip), indicii de experiență carioasă (dmft/s) și indicele pufa, s-a apreciat relația dmft-pufa și s-a analizat distribuția leziunilor carioase. Prelucrarea statistică s-a realizat cu programul SPSS20.0, folosind ANOVA, t-test și corelația Pearson (p=0,05).

Rezultate: Ip=97,51%; dmft=5,49±3,96; dmfs=11,08±10,67. Din cei 3202 de DT examinați, 232 (7,24%) aveau carii complicate: 50 (21,55%) cu pulpită și 182 (78,44%) cu gangrenă. Indicele pufa=1,45±1,58; pufabăieți=1,53±1,62; pufafete=1,35±1,51(p=0,473); p=0,82±1,34; u=0,01±0,13; f=0,37±0,64; a=0,22±0,46. Componenta ”p” a reprezentat 56,72% din întregul indice pufa.

Concluzii: 1) Indicele pufa reprezintă o completare esențială a indicilor clasici, permițând aprecierea afectării prin carie complicată; 2) Experiența carioasă în dentiția temporară la lotul studiat a fost mare, mai mult de două treimi (69,56%) dintre copiii examinați prezentând cel puțin un dinte cu afectare pulpară (indice pufa>0); 3) În viitor, pe baza indicelui pufa, se pot iniția și sunt chiar necesare studii epidemiologice pe grupuri populaționale largi, cu posibilitatea realizării comparațiilor și în ceea ce privește caria complicată, oferind astfel date mult mai apropiate de situațiile reale.

Cuvinte cheie: preșcolari, carie complicată, indice pufa

Introducere

Caria dentară reprezintă în continuare o problemă de sănătate publică, în special în țările slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare [1,2]. Și chiar și în țările dezvoltate în care în ultimii ani leziunile carioase necavitare au devenit mai frecvente decât cele cavitare [3], sunt încă grupuri populaționale, mai ales cele cu un nivel socio-economic scăzut, care prezintă risc carios crescut [1]. În acest context, este necesară în continuare efectuarea de studii epidemiologice pentru aprecierea experienței carioase pe loturi mari și cu raportare la diferiți factori, aprecierea activității carioase realizându-se prin diferite metode. 

Până de curând se foloseau doar indicii clasici: dmft/DMFT, SiC și ICDAS. Un dezavantaj al acestor indici a fost mereu faptul că înregistrează dinții cariați, absenți sau tratați fără a oferi informații despre interesarea pulpară. De aceea, a devenit necesar să se identifice un indice care să cuantifice consecințele clinice ale cariilor netratate. Până în prezent există puține date la nivel global despre prevalența cazurilor cu interesare pulpară și, chiar dacă există, a fost dificil să se realizeze comparații întrucât nu s-a putut folosi un sistem standardizat.

Astfel, în anul 2010 Monse și colab. [4], cu aprobarea Federației Dentare Internaționale (FDI), au introdus un nou indice: indicele pufa/PUFA. Acesta completează indicii clasici, oferind informații suplimentare despre consecințele clinice ale cariilor netratate, în speță despre afectarea pulpară, pentru dentiția temporară folosindu-se termenul ”pufa”, iar pentru cea permanentă ”PUFA”. Indicele are 4 componente: componenta p/P – înregistrează dinții cu leziuni carioase ce deschid camera pulpară sau dinții sub formă de resturi radiculare, componenta u/U – înregistrează ulcerațiile traumatice ce apar la nivelul părților moi (mucoasă bucală, mucoasă jugală, limbă) din cauza marginilor tăioase ale dinților cu carii complicate, inclusiv ale resturilor radiculare, componenta f/F redă fistulele din dreptul dinților cu afectare pulpară, componenta a/A – înregistrează abcesul cu punct de plecare dinții cu interesare pulpară [4].

Scorul pufa/PUFA este un scor cumulativ, pentru fiecare pacient fiind calculat în același mod ca indicele dmft/DMFT, și anume: se însumează numărul de dinți care corespund criteriilor de diagnostic PUFA/pufa. Dinții permanenți și dinții temporari sunt evaluați separat. Scorul maxim pentru un pacient poate varia între 0 și 20 pentru dentiția temporară și între 0 și 32 pentru dentiția permanentă [4].

În acest context scopul lucrării a fost evaluarea afectării prin carie complicată la un lot de copii preșcolari folosind indicele pufa.

Material și metodă

S-a realizat un studiu retrospectiv observațional descriptiv pe fișele de observație a 161 copii (91 băieți) cu vârsta de 5 ani, consultați și tratați în Clinica de Pedodonție a UMF„Carol Davila” din București între anii 2001-2020. Criteriile de includere au fost: pacienți non-sindromici, cu vârsta cuprinsă între 60 și 71 de luni, cu fișă completată corect și complet. Criteriile de excludere au fost: vârsta mai mică sau mai mare de 5 ani, boli cronice, fișe incomplete. S-au selectat date despre statusul odontal: dinți indemni, dinți cu leziuni carioase simple sau complicate, tratați sau netratați. S-au calculat: prevalența cariei, indicii dmft/dmfs, indicele pufa, s-a apreciat relația dmft-pufa și s-a analizat distribuția cariei. Prelucrarea statistică s-a realizat cu programul SPSS 20.0, folosind ANOVA, t-test și corelația Pearson (p=0,05).

            Rezultate

            Prevalența cariei la lotul studiat a fost de 97,51%: 97,80% la băieți și 97,14% la fete, diferența dintre cele două sexe fiind nesemnificativă statistic (p>0,05).

Din cei 3202 dinți examinați, 77,27% au fost indemni de carie, 25,4% au prezentat leziuni carioase netratate și 1,77% obturații. Dintre leziunile carioase netratate 71,64% au fost simple și 28,36% complicate. Distribuția dinților cu leziuni carioase complicate este prezentată în figura 1.

Figura 1. Distribuția dinților cu leziuni carioase complicate

Valorile medii ale indicilor de experiență carioasă au fost: dmft=5,29±3,96 și dmfs=11,08±10,67. Indicele pufa a avut valoarea medie de 1,45±1,58 (cu valori care au variat între 0 și 8). Raportat la sexe, indicele pufa a fost 1,53±1,62 la băieți și 1,35±1,51 la fete, diferența fiind nesemnificativă statistic (p=0,473). La analiza pe componente s-a observat că a predominat componenta p – afectare pulpară simplă, reprezentând 56,72% din întregul indice (tab.I).

Tabelul I. Indicele pufa în funcție de componente

Distribuția componentelor indicelui pufa raportat la cele două arcade arată că la arcada superioară la nivelul incisivilor a predominat afectarea pulpară, pe când la nivelul molarilor temporari, atât la maxilar cât și la mandibulă a existat în proporție egală atât afectare pulpară, cât și interesarea țesuturilor înconjurătoare (fig. 2, 3). Analizând în funcție de sexe, s-a constatat că băieții au avut mai multe gangrene complicate cu parodontite exteriorizate decât fetele (fig. 4).

Figura 2. Distribuția componentelor pufa la nivelul arcadei superioare
Figura 3.Distribuția componentelor pufa la nivelul arcadei inferioare
Figura 4. Componentele indicelui pufa în funcție de sexe

La analiza relației dintre indicii dmft și pufa s-a observat că pe măsură ce indicele dmft a crescut, a crescut și pufa, între cei doi indici existând o relație pozitivă și puternică (r = 0,9661). Tabelul II și figura 5 arată intervalul de valori în care variază indicele dmft pentru o anumită valoare a indicelui pufa.

Tabelul II. Scorurile pufa și valorile medii ale dmft

Scoruri pufadmft – valori medii
00,72 – 6,82
11,21 – 8,23
22,53 – 8,93
36 – 11,7
42,78 – 12,21
59 – 12
69,27 – 13,38
717
89 – 19
Figura 5. Relația dmft-pufa

Discuții

Caria precoce a copilăriei este o afecțiune frecventă la copiii preșcolari din Romania (Munteanu și col, 2010) [5]. Cariile netratate ale dinților temporari pot duce la durere, disconfort, tulburări de somn și de nutriție, afectând astfel calitatea vieții copiilor (Gudipaneni și col, 2020) [6]. De aceea, în acest studiu s-au analizat complicațiile apărute în absența tratamentului cariilor în dentiția temporară, folosind indicele pufa și, de asemenea, s-a realizat o corelație între indicii de experiență carioasă și pufa. S-a ales grupa de vârstă 5 ani întrucât este grupă de referință a Organizației  Mondiale a Sănătății (OMS) și pentru că experiența carioasă din dentiția temporară este un predictor important pentru experiența carioasă din dentiția permanentă.

Prevalența cariei în dentiția primară la copiii în vârstă de 5 ani care s-au prezentat pentru consultație la Clinica de Pedodonție a Facultății de Medicină Dentară UMF “Carol Davila” din București în perioada 2001-2020 a fost de 97,51%, ceea ce înseamnă că numai 4 pacienți erau indemni de carie (dmft=0), în timp ce majoritatea prezenta deja până la vârsta de 5 ani cel puțin o leziune carioasă. Tabelul III prezintă comparativ valorile obținute în studiul prezent cu cele din studii similare efectuate în diferite părți ale lumii.

Tabelul III. Indicele de prevalență a cariei la copiii de 5 ani – date comparative

AutoriȚară / orașAnMărime lot (n)Ip (%)
Mahejabeen și colab. [7]India, Dharwad2006nespecificat pentru vârsta de 5 ani50-60
Pitts și colab. [8]Marea Britanie2003nespecificat pentru vârsta de 5 ani40-60
Zhang și colab. [9]China, Yunnan2011-201283389
Studiul prezentRomânia, București202116197,51

Referitor la evaluarea afectării pulpare, s-a constatat că mai mult de două treimi (69,56%) dintre copiii de 5 ani prezentau în momentul examinării cel puțin un dinte cu carie complicată (indice pufa > 0), astfel încât pentru întregul lot scorul pufa a fost 1,45±1,58. Această valoare este comparabilă cu cele raportate în alte  studii (tab.IV).

Tabelul IV.  Indicele pufa la copiii de 5 ani – date comparative

AutoriȚara / OrașAnLot (n)pufa
Mehta și colab. [10]India, Chandigarh20132700,09 ± 1,93
Bagińska și colab. [11]Polonia2011992,20 ± 3,43
Grund și colab. [12]Germania20114960,1 ± 0,5
Studiul prezentRomania, București20211611,45 ± 1,58

Componenta „afectare pulpară”, care a reprezentat 56,72% din valoarea întregului indice, a avut valoarea cea mai mare (p=0,82±1,34), urmată în ordine descrescătoare de componenta „fistulă” (f = 0,37±0,64), apoi de componenta „abces” (a=0,22±0,46) și, în final, de componenta „ulcerație” (u=0,01±0,13). Rezultate similare au fost obținute și în alte studii (tab.V).

Tabelul V. Componentele pufa la copiii în vârstă de 5 ani – date comparative

Autori /An studiupufa
Mehta și colab.(2013) [10]0,84±1,50,001±0,050,01±0,080,9±1,93
Bagińska și colab.(2011)[11]2,13±3,3500,07±0,330
Grund și colab.(2011) [12]0,3±0,9000
Studiul prezent0,82±1,340,01±0,130,37±0,640,22±0,46

Raportat la sex, s-a constatat că 58,3% dintre băieți au prezentat cel puțin un dinte cu pufa, obținând astfel și o valoare a indicelui mai ridicată și anume de 1,53±1,62, față de cea a fetelor 1,35±1,51, diferența nefiind însă semnificativă statistic (p=0,473). Grund și colab.(2011) au notat, de asemenea, o valoare medie a pufa mai mare la băieți (0,1±0,7) decât la fete (0,0±0,2)[12]. Pentru copiii polonezi observați de Bagińska și colab. (2011) s-au calculat valori mai mari ale pufa față de actualul studiu: pufabăieți=2,73±3,82, pufafete=1,55±2,77 [11] .

În studiul nostru, cele mai mari valori ale indicelui pufa au fost înregistrate la molarii 2 mandibulari, apoi la molarii 1 mandibulari și molarii 1 maxilari. Cele mai mici valori au fost înregistrate la mandibulă, la nivelul grupului frontal.  În tabelul VI este reprezentată procentual distribuția indicelui pufa pe grupe de dinți, comparativ cu valorile obținute de Grund și colab. [12].

Tabelul VI. Distribuția indicelui pufa în funcție de grupele dentare

Autor/ An studiuArcadăMolari 2Molari 1CaniniIncisivi lateraliIncisivi centrali
Grund și colab.(2011) [12]Maxilar20,56%24,3%002,7%
Mandibula10,8%40,5%000
Studiul prezentMaxilar6,81%21,28%2,53%12,34%11,06%
Mandibula22,55%20,85%0,85%1,28%0,43%

Între indicii dmft și pufa s-a constatat o corelație pozitivă și puternică, astfel că pentru un număr cuprins între 9 și 19 dinți cariați, 8 au avut carie complicată. O corelație pozitivă a fost găsită atât de Grund și colab.(2011) [12], cât și de Bagińska și colab.(2011) [11]. Analiza relațiilor dintre dmft și pufa trebuie privită din mai multe unghiuri. În primul rând, indicele pufa nu poate fi niciodată mai mare decât indicele de experiență carioasă pentru aceeași persoană sau grup de persoane analizate. Acesta poate fi cel mult egal cu dmft. În al doilea rând, există un trend ascendent al dmft odată cu creșterea scorului indicelui pufa, drept urmare cu cât pufa este mai mare cu atât crește și valoarea medie a dmft. Această legătură nu este însă și inversă, astfel că poate exista cazul în care o persoană/grup de persoane prezintă o valoare a dmft mare chiar și atunci când valoarea medie a pufa este 0, întrucât există doar carii simple.

În timp au apărut însă și reacții la apariția indicelui pufa. În anul 2013 autoarele poloneze Baginska și Stokowska [13], plecând de la indicele pufa, au propus un nou indice – indicele prs/ PRS (pulpal involvement – roots – sepsis  index). Acesta, pe lângă evaluarea consecințelor clinice ale cariilor netratate, stabilește și necesarul de tratament pentru fiecare etapă, necesar prezentat în tabelul VII [13].

Tabelul VII. Indicii prs/PRS (după Baginska și Stokowska [13])

Autoarele au stabilit și o relație între cei doi indici (tab.VIII) [13].

Tabelul VIII. Relația PUFA-PRS (după Baginska și Stokowska [13])

Pe de altă parte, Frigueiro și colab. [14] și Murthy și colab. [15] au sugerat gruparea codurilor “f” si “a” ale indicelui pufa deoarece se referă la același proces inflamator al osului și reprezintă doar etape diferite ale inflamației. În acest context ar trebui considerat că indicele pufa nu a fost conceput pentru a servi ca indice al nevoii de tratament, ci pentru a cuantifica severitatea cariilor dentare și pentru a evalua prezența infecțiilor odontogene [16].

Concluzii

  1. Indicele pufa reprezintă o completare esențială a indicilor clasici, permițând aprecierea afectării prin carie complicată.
  2. Experiența carioasă în dentiția temporară la lotul studiat a fost mare, mai mult de două treimi (69,56%) dintre copiii de 5 ani prezentând la momentul evaluării cel puțin un dinte cu afectare pulpară (indice pufa > 0).
  3. În viitor, pe baza indicelui pufa, se pot iniția și sunt chiar necesare studii epidemiologice pe grupuri populaționale largi, cu posibilitatea realizării comparațiilor și în ceea ce privește caria complicată, oferind astfel date mult mai apropiate de situațiile reale.

Bibliografie

  1. Petersen PE, Bourgeois D, Ogawa H, Estupinan-Day S, Ndiaye C. The global burden of oral diseases and risks to oral health. Bull World Health Organ 2005;83:661–669. 
  2. Ozdemir D. Dental caries: the most common disease worldwide and preventive strategies. Int J Microbiol Res Rev 2014; 6: 340–344.
  3. da Silveira Moreira R. Epidemiology of dental caries in the world. Oral Health Care Pediatric Res Epidemiol Clin Pract. 2012;8:149–68. doi: 10.5772/31951.
  4. Monse B, Heinrich-Weltzien R, Benzian H, Holmeren C. PUFA – an index of clinical consequences of untreated dental caries. Community Dent Oral Epidemiol 2010; 38: 77-82.
  5. Munteanu A, Luca R, Farcaşiu C, Stanciu I, Prelipcean DDD, Vinereanu A. Caria severă precoce la un lot de copii din grădiniţele din Bucureşti. Revista Română de Medicină Dentară 2010, XIII(2): 94-113.
  6. Gudipaneni RK, Patil SR, Ganji K, Yadiki JV, Assiry A, Alam MK. Clinical consequences of untreated dental caries among primary school children: a cross-sectional study. Pesqui Bras Odontopediatria Clín Integr 2020; 20:e4791.
  7. Mahejabeen R, Sudha P, Kulkarni SS, Anegundi RJ. Dental caries prevalence among preschool children of Hubli: Dharwad city. Indian Soc Pedod Prev Dent 2006; 24(1): 19-22. doi: 10.4103/0970-4388.22829
  8. Pitts NB, Chestnutt IG, Evans D, White D, Chadwick B, Steele JG. The dentinal caries experience of children in the United Kingdom, 2003. Br Dent J 2006; 200(6): 313-320. doi: 10.1038/sj.bdj.4813377
  9. Zhang S, Liu J, Lo EC, Chu CH. Dental caries status of Dai preschool children in Yunnan Province, China. BMC Oral Health 2013; 13: 68. doi: 10.1186/1472-6831-13-68
  10. Mehta A, Bhalla S. Assessing consequences of untreated carious lesions using pufa index among 5-6 years old school children in an urban Indian population. Indian J Dent Res 2014; 25(2): 150-153. doi: 10.4103/0970-9290.135906.
  11. Bagińska J, Rodakowska E, Wilczyńska-Borawska M, Jamiołkowski J. Index of clinical consequences of untreated dental caries (pufa) in primary dentition of children from north-east Poland. Adv Med Sci 2013; 58(2): 442-447. doi: 10.2478/v10039-012-0075-x.
  12. Grund K, Goddon I, Schüler IM, Lehmann T, Heinrich-Weltzien R. Clinical consequences of untreated dental caries in German 5- and 8-year-olds. BMC Oral Health 2015; 15(1): 140. doi: 10.1186/s12903-015-0121-8.
  13. Baginska J, Stokowska W. Pulpal involvement-roots-sepsis index: a new method for describing the clinical consequences of untreated dental caries. Med PrincPract 2013;22(6):555-60. 
  14. Frigueiro MJ, de Amorim RG, Leal SC, Mulder J, Frencken JE. Prevalence and severity of clinical consequences of untreated dentine carious lesions in children from a deprived area of Brazil. Caries Res 2011; 45(5): 435-442. doi: 10.1159/000330531.
  15. Murthy AK, Pramila M, Ranganath S. Prevalence of clinical consequences of untreated dental caries and its relation to dental fear among 12-15-year-old schoolchildren in Bangalore city, India. Eur Arch Paediatr Dent 2014; 15(1): 45-49. doi: 10.1007/s40368-013-0064-1.
  16. Holmgren C, van Palenstein Helderman W, Monse B, Heinrich-Weltzien R, Benzian H. Modifications to the PUFA index: are they justified at this stage? Med Princ Pract 2014; 23(3): 292-293. doi:10.1159/000357271.

Distribuiți acest articol:

S-ar putea să vă intereseze și: