Afectarea prin carie a molarului 2 temporar și impactul asupra molarului unu permanent

Rezumat

Scop: evaluarea afectării prin carie a molarilor 2 temporari (M2t) și a impactului asupra experienței carioase a molarului unu pemanent (M1p).

Material și metodă: studiu retrospectiv realizat pe fișele de observație a 180 de copii (86 băieți) cu vârste între 6 și 11 ani consultați și tratați în perioada 2006-2020 în Clinica de Pedodonție a UMF “Carol Davila” București. Din fișe s-au selectat date demografice (vârstă, sex) și date despre statusul odontalal M2t și al M1p. S-au calculat: indicii de prevalență a cariei (Ip_M2t, Ip_M1p), indicii de experiență carioasă (dmf-t/-s_M2t, DMF-T/S_M1p), indicii de implicare pulpară (pufa_M2t, PUFA_M1p). Analiza statistică s-a efectuat cu programul SPSS 20.0, utilizând t-Test și ANOVA, pentru un p=0,05.

Rezultate: 1. Ip_M2t=100%;dmf-t_M2t=2,78±1,77 (dmf-t_M2tbăieți=1,91±1,48; dmf-t_M2tfete = 3,66±2,29;p<0,05); dmf-s_M2t=6,79±3,45 (dmf-s_M2tbăieți=7,02±6,44; dmf-s_M2tfete =6,56±6,01;p>0,05);pufa_M2t=7±4,16 (pufa_M2tbăieți=7,75±7,84;pufa_M2tfete=6,25±6,32; p>0,05). 10,17% M2t au fost indemni, 2,11% cu carii tratate, 87,71% cu carii netratate (36,23% ocluzale, 32,04% meziale, 17,71% distale, 14,02% pe alte suprafețe).

2.Ip_M1p=78,33%;DMF-T_M1p=3,63±1,83(DMF-T_M1pbăieți=3,58±2,03;DMF-T_M1pfete=3,68±1,77 (p>0,05);DMF-S_M1p=4,36±1,91(DMF-S_M1pbăieți=4,22±1,84;DMF-S_M1pfete=4,51±2,81 (p>0,05); PUFA_M1p=0,5±1. 9,79% M1p au fost indemni, 5,03% cu carii tratate; 85,17% cu carii netratate (72,90% ocluzale, 11,98% meziale, 15,12% pe alte suprafețe).

Concluzii:

1. Afectarea prin carie a M2t și a M1p la lotul studiat a fost mare.
2. Toți M2t prezenți au fost cariați, fiecare pacient având aproximativ 3 M2t cariați și câte 7 suprafețe cariate.
3. Prezența cariei distale pe M2t a crescut riscul apariției cariei pe fața mezială a M1p.
4.  Experiența carioasă mare din dentiția temporară poate reprezenta un predictor pentru experiența carioasă din dentiția permanentă.

Cuvinte cheie: molari 2 temporari, molari 1 permanenți, experiență carioasă

Introducere

Este binecunoscut faptul că prezența leziunilor carioase în dentiția temporară reprezintă un factor predictiv pentru apariția cariilor în dentiția permanentă, în special pe molarul unu permanent (M1p) [1,2]. Gray și colab. (1991) au arătat că existența a cel puțin 3 molari temporari cariați la vârsta de 5 ani înseamnă o probabilitate crescută de apariție a cariei pe M1p la 7 ani [1]. Steiner și colab., citați de Gray și colab. [1], au notat că un număr mic de molari temporari sănătoși la 7-8 ani constituie cel mai bun predictor pentru un risc carios mare în dentiția permanentă.

Mai mult decât atât, literatura de specialitate raportează faptul că fața mezială a M1p este mai susceptibilă la atacul carios decât fețele proximale ale altor dinți permanenți în primul rând din cauza prezenței cariei pe suprafața distală a molarului 2 temporar (M2t) [3,4,5]. Astfel, Mejare și colab. (2001) au arătat că riscul de dezvoltare a cariei pe fața mezială a M1p este de 15 ori mai mare atunci când există carie pe fața distală a M2t decât atunci când aceasta este indemnă [6]. Jafari și colab. (2021) au subliniat că leziunile carioase de pe molarii temporari și, în special, de pe M2t au avut o corelație foarte strânsă cu apariția cariei pe M1p: când toți molarii temporari au fost indemni, M1p vecini au fost indemni cu o probabilitate de 95,9%, iar când doar M1t sau doar M2t au fost indemni probabilitatea ca M1p să fie indemn a scăzut la 92,2% [7].

În acest context, scopul lucrării de față a fost evaluarea afectării prin carie a molarilor 2 temporari (M2t) și a impactului asupra experienței carioase a molarului unu pemanent (M1p) la un lot de copii dintr-o clinică de specialitate.

Material și metodă

S-a efectuat un studiu retrospectiv observațional descriptiv pe fișele de observație ale unor pacienți consultați și tratați în perioada 2006-2020 într-un singur cabinet din Clinica de Pedodonție a Facultății de Medicină Dentară, UMF “Carol Davila” București.

Lotul de studiu a fost alcătuit din 180 de copii (86 băieți) cu vârste cuprinse între 6 și 11 ani (tab.I).

Tabel I. Distribuția pacienților pe grupe de vârstă (n)

         Criteriile de includere a pacienților în grupul de studiu au fost:

• pacienți cu vârste cuprinse între 6 și 11 ani cu cel puțin un M1p erupt pe arcadă;

• pacienți indemni de carie sau cu tipar obișnuit;

• pacienți fără afecțiuni generale asociate (non-sindromici);

• pacienți a căror fișă era completată corect și complet.

Criteriile de excludere au fost:

• pacienți cu vârste diferite de 6-11 ani;

• pacienți cu boli generale cronice;

• pacienți cu fișe ilizibile.

Metoda de lucru a constat în analiza fișelor de observație clinică și consemnarea datelor necesare studiului: vârsta și sexul pacienților; statusul odontal al M2t și al M1p prezenți pe arcadă la momentul examinării: indemni de carie, cu leziuni carioase simple sau complicate, tratați corect sau incorect; distribuția și topografia leziunilor carioase.

Informațiile au fost prelucrate statistic utilizând programul SPSS20.0. S-au calculat: indicii de prevalență a cariei (Ip_M2t, Ip_M1p), indicii de experiență carioasă (dmf-t/-s_M2t, DMF-T/S_M1p), indicele pufa/PUFA, indice care arată gradul de implicare pulpară și care s-a calculat prin însumarea componentelor sale:

• componenta p/P – înregistrează dinții cu leziuni carioase care interesează camera pulpară sau dinții sub formă de resturi radiculare;
• componenta u/U-înregistreză ulcerațiile traumatice ce apar la nivelul părților moi (mucoasă bucală, mucoasă jugală, limbă) din cauza marginilor tăioase ale dinților cu carii complicate, inclusiv ale resturilor radiculare;
•  componenta f/F – noteză fistulele din dreptul dinților cu afectare pulpară;
•  componenta a/A – înregistrează abcesul cu punct de plecare dinții cu interesare pulpară [8].

Indicele de implicare pulpară pentru M1t a fost notat cu litere mici (pufa_M2t), iar cel pentru M1p cu majuscule (PUFA_M1p).

De asemenea, s-a evaluat distribuția proceselor carioase în funcție de gravitatea și topografia lor.

Analiza statistică s-a efectuat cu t-Test și ANOVA, pentru un nivel de semnificație statistică ales p=0,05.

                 Rezultate

1. Afectarea prin carie a M2t

                 Prevalențacariei (Ip_M2t)

Indicele de prevalență a cariei la nivelul M2t (Ip_M2t) a fost 100%, toți cei 180 de pacienți prezentând cel puțin un M2t cariat la momentul examinării.

                    Indicii de experiență carioasă

Indicii dmf-t_M2t și dmf-s_M2t au avut valori de 2,78±1,77, respectiv 6,79±3,45. Analizând în funcție de sex s-a constatat că diferențele au fost semnificative statistic pentru dmf-t și nesemnificative statistic pentru dmf-s: la băieți dmf-t_M2t=1,91±1,48 și dmf-s_M2t=7,02±6,44; la fete dmf-t_M2t=3,66±2,29 și dmf-s_M2t=6,56±6,01.

Valorile indicilor dmf-t/-s_M2t au fost date în principal de componentele d-t_M2t (64,74%) și d-s_M2t (89,83%) (dinte cariat/ suprafață cariată). Analiza indicilor dmf-t/-s_M2t pe componente este reprezentată în tabelul II.

Tabel II. Indicii dmf-t/s_M2t și componentele acestora

           Indicele pufa_M2t

Indicele pufa_M2t a avut valoarea medie 7±4,16, cu pufa_M2tbăieți=7,75±7,84 și pufa_M2tfete=6,25±6,32 (p>0,05). Valoarea medie s-a concentrat în principal la nivelul componentei p_M2t (implicare pulpară) – 91,42%: p=6,4± 0,92; u=0; f=0,1± 0,16; a=0,5± 0,28.

                Statusul odontal al M2t

Din cei 708 M2t examinați, 10,17% (n=72) au fost indemni de carie, 87,71% (n=621) au prezentat leziuni carioase, iar 2,11% (n=15) au fost obturați.

Din cei 621 de M2t cu leziuni carioase 44,28% (n=275) au fost la băieți și 55,71% (n=346) la fete (p<0,05), 49,59% (n=308) la arcada superioară și 50,41% (n=313) la cea inferioară (p>0,05). Distribuția M2t cu leziuni carioase în funcție de topografia acestora este prezentată în tabelul III.

Tabel III. Topografia leziunilor carioase la nivelul M2t

Cu privire la gravitatea proceselor carioase, 90,98% (n=565) M2t au avut carie simplă și 9,01% (n=56) carie complicată.

Dintre M2t cu carie simplă (n=565): 84,77% (n=479) au avut carii superficiale – 47,43% (n=268) la fete și 37,34% (n=211) la băieți (p<0,05) –  și 15,22% (n=86) carii profunde –3,71% (n=21) la fete și 11,50% (n=65) la băieți (p<0,05).

Dintre cei 56 de M2t cu carii complicate 44,64% (n=25) au fost la fete și 55,36% (n=31) la băieți (p<0,05), 48,21% (n=27) la maxilar și 51,78% (n=29) la mandibulă (p>0,05). 60,71% (n=34) M2t au avut variate forme de pulpite, iar 39,28% (n=22) gangrenă. Cu privire la pulpite, 21 de dinți au avut pulpite acute (61,76%) și 13 cronice (38,23%). Din cei 22 M2t cu gangrenă, 54,54% (n=12) au prezentat gangrenă simplă, iar 45,45% (n=10) gangrenă complicată – 36,36% (n=8) cu parodontită apicală acută și 9,09% (n=2) cu parodontită apicală cronică.

• Experiența carioasă la nivelul M1p

Prevalența cariei (Ip_M1p)

78,33% (141) dintre copii au avut carii pe M1p, 24,44% (44) pe toți cei 4M1p simultan.

Indicii de experiență carioasă DMF-T/S_M1p

Indicii de experiență carioasă DMF-T_M1pși DMF-S_M1p au avut valori de 3,63±1,83, respectiv 4,36±1,91 cu diferențe nesemnificative statistic în funcție de sex: DMF-T_M1pbăieți=3,58±2,03, DMF-T_M1pfete=3,68±1,77 (p>0,05); DMF-S_M1pbăieți=4,22±1,84, DMF-S_M1pfete=4,51±2,81 (p>0,05). Valorile au fost date în principal de componentele D-T_M1p (88,15%) și D-S_M1p (91,74%) (dinte cariat/ suprafață cariată): D-T_M1p=3,20±1,91; M-T_M1p=0,06±0,64; F-T_M1p=0,37±1,25; D-S_M1p=4±1,24; M-S_M1p=0,05±0,51; F-S_M1p=0,31±1,03.

Indicele PUFA_M1p

Indicele PUFA_M1p a avut valoarea medie 0,5±1, doar 2 M1p având carii complicate.

Statusul odontal al M1p

Din totalul de 715 M1p examinați 9,79% (n=70) au fost indemni de carie, 85,17% (n=609) au prezentat leziuni carioase primare și 5,03% (n=36) erau deja tratați la prima prezentare în clinică.

Dintre cei 609 M1p cu carii primare, 51,88% (n=316) au fost la fete și 48,12% (n=293) la băieți (p>0,05). 41,21% (n=251) au fost la arcada superioară și 58,78% (n=358) la arcada inferioară (p<0,05). Raportat la topografia proceselor carioase, repartiția este prezentată în tabelul IV.

Tabel IV.Topografia leziunilor carioase la nivelul M1p

99,67% (n=607) M1p au avut carii simple și doar 0,33% (n=2) carii complicate.

Din cei 607 M1p cu carie simplă, 76,44% (n=464) au avut carii superficiale – 40,19% (n=244) la fete și 36,26% (n=220) la băieți (p>0,05); 20,26% (n=123) carii medii – 10,54% (n=64) la fete și 9,71% (n=59) la băieți (p> 0,05) – și 3,29% (n=20) carii profunde – 1,31% (n=8) la fete și 1,97% (n=12) la băieți (p>  0,05).

Carii complicate, existente doar la băieți, s-au întâlnit pe doi M1p, unul cu pulpită acută seroasă totală, celălalt cu gangrenă simplă totală.

Discuții

Analiza informațiilor rezultate din prelucrarea datelor arată că experiența carioasă la lotul studiat cu vârste cuprinse între 6 și 11 ani, atât pe M2t, cât și pe M1p, a fost mare. Astfel, fiecare copil a prezentat aproximativ 3 M2t cu aproximativ 7 suprafețe afectate de carie, ceea ce denotă o carioactivitate crescută. În plus, din totalul de 708 de M2t examinați, mai mult de 3/4 (87,71%) au avut leziuni carioase. Dintre aceștia, 90,98% au prezentat carii simple, iar 9,01% – carii complicate. Aceste rezultate pot fi explicate prin faptul că părinții copiilor aleg să apeleze la medicul stomatolog mai târziu, atunci când sunt deja prezente leziuni carioase avansate și, de regulă, în urgență, întrucât nu acordă importanță mare dinților temporari pentru că “oricum se schimbă”. Și Honcala și colab.(2011) au găsit la copiii estonieni de 7-8 ani procente ridicate de carii cavitare în dentină, mai ales la M2t [9]. Asemenea, Zhang și colab.(2014) [10] au constatat că cele mai severe carii au fost pe M2t, prevalența la acest nivel fiind de 52%. Steiner și colab.(citați de Baginska și colab., 2014) [11] trag un semnal de alarmă susținând că un număr mic de molari temporari indemni de carie la 7-8 ani determină un risc carios mare în dentiția permanentă.

Raportat la cele două arcade, deși cu o diferență nesemnificativă statistic, M2t inferiori au fost mai interesați decât cei superiori: 50,41% versus 49,49%. Wyne (2008) [12] a găsit o prevalență a cariei pe M2t inferiori de 54,3% și de 38,9% pe M2t superiori.

În studiul prezent, în contextul afectării crescute prin carie a M2t, și 85,17% dintre M1p prezenți pe arcadă au prezentat leziuni carioase, valorile indicilor de experiență carioasă aratând că fiecare copil a avut mai mult de 3M1p cu carie pe cel puțin 3 suprafețe. Leroy și colab. (2005), într-o cercetare realizată pe 4468 de copii examinați anual de-a lungul școlii primare, au concluzionat că apariția cariei cavitare pe M1p a fost clar influențată de statusul molarilor temporari și în special de cel al M2t. Mai mult, au notat faptul că dacă toți M2t erau cariați și copilul avea o igienă precară s-a înregistrat apariția cariei pe M1p la 1-2 ani de la erupția acestuia [13]. Asemenea, Chen și colab. (2003), examinând 100 de copii de 6 ani, au găsit că există o corelație pozitivă și semnificativă statistic între dmf-t și DMF-TM1p (r=0,5629), arătând rolul important pe care experiența carioasă în dentiția temporară îl are în predicția apariției cariei pe dinții permanenți [14].

În privința topografiei leziunilor carioase de pe M2t, acestea au fost localizate predominant ocluzal (36,23%) și ocluzo-proximal (49,75%), cu un procent de aproximativ 18% de interesare a suprafeței distale. Corespunzător acestora din urmă în cazul M1p 12%  au avut afectată fața mezială. De subliniat este faptul că la grupa de vârstă studiată fața mezială a M1p a fost semnificativ statistic mai afectată decât fața distală, importantă aici fiind în special prezența cariei distale pe M2t. Aceste rezultate se regăsesc și în alte studii similare. Astfel, Mejare și colab. (2000) au constatat că 64% dintre copiii de 9 ani aveau carii pe una sau mai multe fețe distale ale M2t [15]. Skeie și colab. (2004) au arătat că leziunile carioase proximale la molarii temporari au fost cele mai frecvente, majoritatea fiind deja în dentină. De asemenea, au susținut că 2 suprafețe cariate pe M2t încă de la vârsta de 5 ani arată că în următorii 5 ani vor apărea noi leziuni carioase pe alți dinți, impunându-se astfel controalele periodice [16]. În plus, Li și Wang (2002) într-un studiu pe un lot de copii din China au observat că 94% dintre copiii care au dezvoltat carii dentare la nivelul M1p au prezentat carii și la nivelul M2t,  93,9% dintre aceștia chiar pe fețele meziale [17]. Vanderas și colab. (2004) au demonstrat că prezența cariilor pe suprafața distală a M2t a influențat semnificativ apariția cariilor pe suprafața mezială a M1p, rata de dezvoltare a acestora fiind de 95% [18]. Mejare și colab. (2001) au stabilit o relație între afectarea prin carie a feței distale a M2t și impactul asupra feței meziale a M1p, concluzionând că există un risc mai mare de apariție a leziunilor pe fața mezială a M1p atunci când fața distală a M2t este afectată [6]. Leroy și colab. (2005) au constatat că formarea leziunilor carioase la nivelul M1p este în strânsă legătură cu statusul M2t [13]. În studiul longitudinal realizat de Skeie și colab. (2006) s-a demonstrat că la vârsta de 10 ani M1p a fost cel mai cariat dinte permanent (91,8% din DMFS total). 45,7% dintre copiii de 10 ani au avut 1 sau mai multe carii meziale pe M1p, cu o corelație pozitivă și semnificativă statistic între leziunile carioase de la nivelul M2t la vârsta de 5 ani și cele de pe M1p la vârsta de 10 ani (r=0,5; p < 0,01) [19]. În 2010, Topaloglu-AK și Eden au constatat că dmft de pe molarii temporari la 6-7 ani a fost strict corelat cu DMF-T_M1p la 10-11 ani [20]. În schimb, Baginska și colab. (2014) și Donaria și colab. (2017) au găsit o corelație slabă între cariile de pe M2t și cele de pe M1p vecin [11, 21], iar Srinivasan și colab. (2015) nu au observat nicio asociere semnificativă statistic între cele două variabile [22].

Rezultatele studiului nostru ne îndreptățesc să afirmăm că existența cariei pe suprafața distală/ disto-ocluzală impune ca obiectiv principal prevenirea grefării cariei pe suprafața mezială a M1p, pe de o parte prin tratamentul leziunii de pe M2t, iar pe de altă parte prin aplicarea măsurilor profilactice pe M1p.

Concluzii

1. Afectarea prin carie a M2t și a M1p la lotul studiat a fost mare.
2. Toți M2t prezenți au fost cariați, fiecare pacient având aproximativ 3 M2t cariați și câte 7 suprafețe cariate.
3. Prezența cariei distale pe M2t a crescut riscul apariției cariei pe fața mezială a M1p.
4.  Experiența carioasă mare din dentiția temporară poate reprezenta un predictor pentru experiența carioasă din dentiția permanentă.

Bibliografie:

1. Gray MM, Marchment MD, Anderson RJ. The relationship between caries experience in the deciduous molars at 5 years and in first permanent molars of the same child at 7 years. Community Dent Health 1991; 8: 3-7.
2. Powell LV. Caries prediction: a review of the literature. Community Dent Oral Epidemiol 1998; 26: 361– 71.
3. Dummer PMH, Addy M, Oliver SJ et al. Changes in the distribution of decayed and filled tooth surfaces and the progression of approximal caries in children between the ages of 11-12 years and 15-16 years. Br Dent J 1988; 164: 277-82.
4. Mejare I, Kallestal C, Stenlund H et al. Caries development from 11 to 22 years of age: A prospective radiographic study–prevalence and distribution. Caries Res 1998;32:10-6.
5. Flink A, Kallestal C, Holm AK et al. Distribution of caries in 12-year-old children in Sweden. Social and oral health-related behavioural patterns. Community Dent Oral Epidemiol 1999;16:160-5.
6. Mejare I, Stenlund H, Julihn A et al. Influence of approximal caries in primary molars on caries rate for the mesial surface of the permanent first molar in Swedish children from 6 to 12 years of age. Caries Res 2001;135:178-85.
7. Jafari A, Aslani S, Zangooei M et al. Effect of primary molars caries on caries development in the adjacent permanent first molars. Front Dent 2021; 18:24. doi: 10.18502/fid.v18i24.6934.eCollection2021.
8. Monse B, Heinrich-Weltzien R, Benzian H et al. PUFA – an index of clinical consequences of untreated dental caries. Community Dent Oral Epidemiol 2010; 38: 77-82.
9. Honcala E, Runnel R, Honkala S et al. Measuring dental caries in the mixed dentition by ICDAS. Int J Dent 2011:50424. doi:10.1155/2011/150424.
10. Zhang S, Liu J, Lo ECM et al. Dental caries status of Dai preschool children in Yunnan Provence. China. BMC Oral Health 2014; 14:16.
11. Baginska J, Rodakowska E, Milewski R et al. Dental caries in primary and permanent molars in 7-8-year-old schoolchildren evaluated with Caries Assessment Spectrum and Treatment (CAST) index. BMC Oral Health 2014; 14:74. doi: 10.1186/1472-6831-14-74. PMID: 24952612; PMCID: PMC4074582.
12. Wyne AH. Caries prevalence, severity and pattern in preschool children. J Contemp Dent Pract 2008; 9:24–31.
13. Leroy R, Bogaerts K, Lesaffre E et al. Effect of caries experience in primary molars on cavity formation in the adjacent permanent first molar. Caries Res 2005; 39(5): 342-9.
14. Chen X, Liu HB, Liu SJ. Relationships of caries experience between primary teeth and the first permanent molars in 100 children of 6-year-old. Shanghai Kou Qiang Yi Xue 2003; 12(1): 14-5.
15. Mejare I, Stenlund H. Caries rates for the mesial surface of the first permanent molar and the distal surface of the second primary molar from 6 to 12 years of age in Sweden. Caries Res 2000; 34(6):454-61.
16. Skeie MS, Raadal M, Strand GV et al. Caries in primary teeth at 5 and 10 years of age: a longitudinal study. Eur J Paed Dent 2004; 4: 194-202.
17. Li Y, Wang W. Predicting caries in permanent teeth from caries in primary teeth: an eight-yearcohort study. J Dent Res 2002; 81(8):561-6.
18. Vanderas AP, Kavvadia K, Papagiannoulis L. Development of caries in permanent first molars adjacent to primary second molars with interproximal caries: four- year prospective radiographic study. Paed Dent 2004; 26(4): 362-8.
19. Skeie MS, Raadal M, Strand GV et al. The relationship between caries in the primary dentition at 5 years of age and permanent dentition at 10 years of age – a longitudinal study. Int J Paediatr Dent 2006; 16: 152-160. 10.1111/j.1365-263X.2006.00720.x.
20. Topaloglu-Ak A, Eden E. Caries in primarymolars of 6−7-year-old Turkish children as riskindicators for future caries development in permanent molars. J Dent Sci 2010; 5(3):150-5.
21. Doneria D, Thakur S, Singhal P et al. Comparative Evaluation of Caries Status in Primary and Permanent Molars in 7-8-year-old Schoolchildren of Shimla Using Caries Assessment Spectrum and Treatment Index. Contemp Clin Dent 2017; 8(1):128-33.
22. Srinivasan D, Joe Louis C. Evaluation of caries in deciduous second molar and adjacent permanent molar in mixed dentition. J Pharm Bioallied Sci 2015; 7 (Suppl 2): S572-S575.