Sănătatea orală la tinerii sportivi Special Olympics: percepția părinților versus observațiile clinice

Rezumat

Scop: De a investiga percepția părinților asupra sănătății orale a tinerilor sportivi Special Olympics (SO) din Romania și de a o compara cu observațiile clinice. Metodă: Părinții/reprezentanții legali ai 118 sportivi SO din România cu vârsta sub 18 ani care au participat la un eveniment național SO (Deva, 2019) au răspuns la un chestionar printat cu întrebări referitoare la sănătatea orală a copiilor lor și la impactul perceput asupra calității vieții. S-a realizat un studiu transversal pe baza acestor răspunsuri. Examinarea clinică a sportivilor a fost realizată ulterior pe teren, folosind oglinda și sonda dentară. Au fost înregistrate datele individuale și s-au calculat parametrii sănătății orale (indicele de prevalență a cariei Ip, DMF-T și componentele sale, indicele de restaurare RI, indicele de placă PI). Rezultate: 75% dintre părinți au considerat că sănătatea orală a copiilor lor este de la bună la excelentă; 55% au considerat că starea de sănătate orală are un impact scăzut sau nu are impact deloc asupra calității vieții; 66,1% au afirmat că niciodată copii lor nu au avut dureri la nivelul cavității bucale; 64,4% nu au observat niciodată sângerări gingivale. Cei mai mulți părinți (88,9%) au dus copilul la stomatolog având ca motive: durerea (20,8%), carii evidente (24%) sau controlul regulat (50%). Doar 35,6% dintre copii au beneficiat de programe de prevenire a cariilor realizate la nivel comunitar (Special Smiles fiind menționat cel mai des). Examinarea clinică a sportivilor a arătat că: 9,4% erau indemni de carie; valoarea medie a indicelui DMF-T a fost 7,80, iar componenta D a fost 4,88. Valoarea medie a RI a fost 18,32%. PI a fost 1,49 și 66% dintre subiecți aveau gingivită. Concluzii: Deși este cunoscut faptul că la copiii cu dizabilități există un risc mai mare pentru afecțiunile cavității bucale (carii, boli parodontale, malocluzii), mulți părinți nu sunt conștienți în legătură cu starea de sănătate orală a copilului lor. Necesarul de tratamente la nivelul cavității bucale este subestimat și rămâne nerezolvat. Informarea precoce a familiei va ajuta la recunoașterea nevoilor stomatologice ale copilului. Platforma O.S.C.A.R. poate fi un instrument util pentru creșterea nivelului de cunoștințe și de conștientizare a părinților, dar și pentru a încuraja comunicarea eficientă cu echipa stomatologică.

Cuvinte cheie: sănătate orală, dizabilitate intelectuală, percepția părinților

Finanțare: Această cercetare este susținută partial prin proiectul Erasmus +  2019-1-RO01-KA202-063820 Oral Special Care Academic Resources O.S.C.A.R.

Conflict de interese: nu

Lucrare prezentată la Al doilea Summit Global al Asociației Internaționale de Stomatologie Pediatrică (IAPD), 10-13 noiembrie 2022, Roma, Italia

Introducere

Conform definiției date de American Association on Intellectual and Developmental Disabilities [https://www.aaidd.org/intellectual-disability/definition], dizabilitatea intelectuală (DI) este o afecțiune caracterizată prin limitări semnificative atât la nivelul intelectului, cât și la nivelul comportamentului adaptativ care apar înainte de vârsta de 22 de ani. Multe afecțiuni medicale implică grade variate de dizabilitate intelectuală și există un număr de factori care determină o predispoziție mai mare pentru apariția afecțiunilor orale la copiii cu dizabilități intelectuale comparativ cu copiii tipici. Obiceiurile vicioase (de exemplu: respirația orală, des întâlnită în multe dizabilități intelectuale, vine cu afecțiuni gingivale, probleme ortodontice și carii [2, 8]), medicația (medicamentele anti-epileptice precum fenitoina pot genera creșteri în volum gingivale și pot favoriza retenția alimentară cu inflamație gingivală consecutivă, administrarea cronică de medicamente sub formă de sirop favorizează apariția cariilor, anumite medicamente psihotrope pot scădea fluxul salivar, favorizând atât apariția cariilor, cât și afecțiunile parodontale [4]), particularitățile dietei (mâncarea semi-solidă) și abilitățile mai scăzute ale copiilor cu DI de a înțelege și de a realiza un periaj dentar eficient [3] sunt suficiente motive pentru ca acești copii să aibă o sănătate orală mai precară și, în același timp, motive pentru părinți pentru a introduce și consolida obiceiuri de igienă orală acasă încă de la o vârstă fragedă. Pe de altă parte, a avea grijă de un copil cu dizabilitate intelectuală zi de zi poate fi destul de copleșitor, de aceea mulți părinți au tendința de a lăsa sănătatea cavității bucale pe un plan secund.

Scop

Prezenta lucrare are ca scop să evalueze percepția părinților asupra stării de sănătate orală la un grup de copii cu dizabilități intelectuale și să o compare cu observațiile clinice.

Material și metodă

S-a realizat un studiu transversal retrospectiv pe un lot de 118 sportivi SO din România cu vârste între 8 și 18 ani (vârsta medie 13,87 ani, SD 2,50) care au participat la o competiție națională SO (2019), examinați pe teren (oglindă și sondă dentară, lumină naturală și lampă de cap), de către stomatologi instruiți. Au fost înregistrate pentru fiecare subiect datele demografice, statusul fiecărui dinte (indemn, cariat, obturat, absent), prezența sigilărilor, semne de gingivită și obiceiurile de igienă orală. Ulterior s-au calculat indicele de prevalență a cariei (Ip), indicele DMF-T, indicele de restaurare RI=[F/(D+F)]x100 și indicele de placă (IP). Părinții sau reprezentanții legali ai sportivilor au răspuns la un chestionar printat cu întrebări referitoare la sănătatea orală a copiilor și impactul perceput asupra calității vieții. Analiza statistică a fost realizată cu ajutorul programului SPSS 20.0 for Windows și Microsoft Excel.

Rezultate

Rezultatele examinării clinice sunt prezentate în Tabelul 1. Proporția subiecților indemni de carie a fost de 9,4%.  Valoarea medie a indicelui DMF-T a fost 7,80 [SD 4,42], iar componenta D a avut valoarea de 4,88 [SD 4,21]. Valoarea medie a RI – care arată proporția între necesarul de tratament rezolvat din totalul necesarului de tratament real – a fost de 18,32% [SD 26,07]. Indicele PI a avut valoarea medie de 1,49 [SD 0,91] și 66% dintre subiecți au avut gingivită.

Tabelul 1. Rezultatele examinării clinice

Cei mai mulți părinți (75%) considerau că starea de sănătate orală era de la bună la excelentă (figura 1).

Figura 1. Percepția părinților asupra stării generale de sănătate orală a copiilor lor

În figura 2 este redată influența sănătății orale asupra calității vieții, așa cum este ea percepută de către părinți.

Figura 2. Percepția părinților referitoare la impactul sănătății orale asupra calității vieții

Durerea în cavitatea bucală a fost remarcată rar de către părinți (figura 3) și la fel și sângerarea gingivală (figura 4).

Figura 3. Prezența durerii în cavitatea bucală, după observațiile părinților

Figura 4. Prezența sângerării în cavitatea bucală, după observațiile părinților

În figura 5 sunt prezentate motivele raportate pentru vizitele anterioare la stomatolog, “controlul regulat” fiind motivul principal, menționat de 50% dintre părinți.

Figura 5. Motivele pentru vizitele anterioare la medicul stomatolog

Discuții

Având în vedere vârsta grupului de studiu, starea de sănătate orală poate fi considerată precară, deoarece mai mult de 90% dintre subiecți prezentau leziuni carioase și a existat o medie de 5 dinți cariați/individ. Valoarea indicelui DMF-T este dată în principal de componenta “D”, ceea ce arată că a existat o interacțiune redusă cu membrii cabinetelor stomatologice anterior examinării. În prezentul studiu, mai puțin de 1/5 din necesarul total de tratamente este realizat. Nu au fost găsite sigilări, ceea ce arată o foarte mică preocupare pentru prevenție. Aceste observații sunt în concordanță cu cele raportate de Anders și Davis (2010), care au subliniat că proporția cariilor netratate este mult mai mare la subiecții cu DI, cu mai mulți dinți absenți și cariați, dar mai puțini dinți obturați la această categorie față de populația generală [1]. Oliveira și colab. (2013) au raportat de asemenea un acces restricționat la serviciile de sănătate orală pentru persoanele cu dizabilitate mentală în comparație cu persoanele fără DI [5]. Există un număr de factori care contribuie la accesul limitat al persoanelor cu DI la îngrijirea orală, între care un rol important îl joacă costul crescut al tratamentului stomatologic în cabinetele private. În țările în care astfel de servicii sunt suportate de guvern, accesul rămâne în continuare dificil din cauza listelor lungi de așteptare pentru accesarea serviciilor stomatologice publice [11]. Statusul economic al regiunii geografice de rezidență este de asemenea citat ca factor care poate influența accesul la îngrijirea stomatologică profesională pentru persoanele cu dizabilități intelectuale din România [9].

Mai puțin de jumătate dintre părinții din grupul nostru de studiu au cunoscut că există un impact mare al sănătății orale asupra calității vieții. Această percepție poate fi motivată de faptul că problemele de sănătate orală sunt văzute ca o mică parte a întregii situații complexe cu care aceste familii se confruntă. Un studiu recent (Prakash și colab., 2021) privind percepția părinților referitoare la calitatea vieții  legată de sănătatea orală la copiii cu autism a raportat că 18,33% dintre părinți sunt conștienți de faptul că sănătatea orală poate influența starea generală de sănătate [6]. Totuși, un alt studiu a arătat un impact semnificativ al cariilor dentare asupra percepției părinților despre calitatea vieții legată de sănătatea orală la copiii cu dizabilități intelectuale [10].

În studiul prezent, a fost observată o sănătate orală precară și puține tratamente realizate în raport cu necesitățile reale, în contradicție cu afirmația părinților referitoare la controalele stomatologice regulate pe care le-au făcut copiii lor. Acest contrast sugerează fie  o posibilă lipsă de cooperare în timpul acestor vizite la stomatolog, care limitează atât tratamentele profilactice, cât și pe cele curative, sau un răspuns “corect politic” din partea unor părinți. Prakash și colab. (2021) notează că 59,1% dintre părinții a 300 de copii autiști în grupul lor de studiu au considerat că și-au dus copilul la stomatolog doar când a suferit vreo durere, în timp ce în grupul nostru de studiu durerea a fost motivul pentru ca 21% dintre părinți să planifice o vizită la medicul stomatolog și două treimi dintre părinții din studiul nostru au afirmat că ei nu au observat niciodată la copiii lor semne de durere la nivelul cavității bucale [6].

Aproape trei sferturi dintre părinți au observat cu greu sângerări gingivale, în ciuda proporției mari de subiecți cu inflamație gingivală. O posibilă explicație pentru această discrepanță ar putea fi căutată la copiii care realizează singuri periajul dentar, oferind părinților mai puține oportunități de a observa sângerarea. Practicarea sportului oferă sportivilor Special Olympics încredere în sine, ajută la integrarea socială și [7], încurajând un anumit grad de independent, ceea ce poate limita implicarea părinților în obiceiurile de igienă orală de acasă. Cu toate acestea, nivelul de dizabilitate intelectuală poate limita eficiența periajului dentar autoefectuat, făcând aproape întotdeauna necesar ajutorul părinților [3], indiferent de vârsta persoanei cu DI. Acesta este motivul pentru care pregătirea celor care îi îngrijesc pe acești copii este un aspect important care trebuie luat în considerare atunci când se proiectează programe de sănătate orală pentru persoanele cu dizabilități intelectuale [9].

Concluzii

Deși s-a raportat că la copiii cu dizabilități există un risc mai mare al afecțiunilor cavității bucale precum cariile, boala parodontală, malocluzia sau traumatismele, mulți părinți nu sunt conștienți în legătură cu starea actuală de sănătate orală a copilului lor, în special când nu există semne evidente de durere. În primele stadii ale afecțiunilor cavității bucale, necesarul de tratament este adesea subestimat de către părinți și de aceea rămâne nerezolvat. Informarea din timp a familiilor și a aparținătorilor va ajuta la recunoașterea nevoilor stomatologice ale copilului, încurajează controalele stomatologice regulate și crește șansele pentru prevenție eficientă. Intrumentele bazate pe web precum platforma O.S.C.A.R. cu acces gratuit (https://oscarpd.eu/) pot fi utile pentru a crește cunoștințele și gradul de conștienizare al părinților, ca și pentru promovarea unei comunicări eficiente cu echipa stomatologică.

Bibliografie

1. Anders PL, Davis EL. Oral health of patients with intellectual disabilities: A systematic review. Spec Care Dentist 2010; 30: 110–117.
2. de Castilho LS, Abreu MH, de Oliveira RB, Souza ESME, Resende VL. Factors associated with mouth breathing in children with developmental disabilities. Spec Care Dentist 2016; 36: 75–79.
3. Fernandez C, Declerck D, Dedecker M, Marks L. Treatment needs and impact of oral health screening of athletes with intellectual disability in Belgium. BMC Oral Health 2015; 15: 170.
4. Fernandez Rojas C, Emmanouil D, Dellavia C, Limeres J, Castro N, Marks LAM. Oral health needs of athletes with intellectual disability in Southern Europe: Greece, Italy and Spain. Spec Care Dentist 2021; 41: 187–194.
5. Oliveira JS, Prado Junior RR, de Sousa Lima KR, de Oliveira Amaral H, Moita Neto JM, Mendes RF. Intellectual disability and impact on oral health: A paired study. Spec Care Dentist 2013; 33: 262–268.
6. Prakash J, Das I, Bindal R, Shivu ME, Sidhu S, Kak V, Kumar A. Parental perception of oral health-related quality of life in children with autism. An observational study. Journal of Family Medicine and Primary Care 2021;10 (10): 3845-3850. doi: 10.4103/jfmpc.jfmpc_439_21
7. Reid BC, Chenette R, Macek MD. Special Olympics: The oral health status of U.S. athletes compared with international athletes. Spec Care Dentist 2003; 23: 230–233.
8. Ribeiro GC, Dos Santos ID, Santos AC, Paranhos LR, Cesar CP. Influence of the breathing pattern on the learning process: A systematic review of literature. Braz J Otorhinolaryngol 2016; 82: 466–478.
9. Vinereanu A, Munteanu A, Stănculescu A, Farcașiu AT, Didilescu AC. Ecological Study on the Oral Health of Romanian Intellectually Challenged Athletes. Healthcare 2022; 10: 140. https://doi.org/10.3390/healthcare10010140
10. Weckwerth S A, Weckwerth GM, Ferrairo BM, Chicrala GM, Ambrosio AM, Toyoshima GH, Bastos JR, Pinto EC, Velasco SR, Bastos RS. Parents’ perception of dental caries in intellectually disabled children. Special care in dentistry: official publication of the American Association of Hospital Dentists, the Academy of Dentistry for the Handicapped, and the American Society for Geriatric Dentistry 2016; 36(6): 300–306. https://doi.org/10.1111/scd.12191
11. Wilson NJ, Lin Z, Villarosa A, George A. Oral health status and reported oral health problems in people with intellectual disability: A literature review. J Intellect Dev Disabil 2019; 44: 292–304.