Comportamentul legat de controlul plăcii dentare microbiene în rândul pacienților cu lucrări protetice pe implanturi

Pag.: 164-171

Cărămidă Mariana (1)

(1) Asist. Univ.; Disciplina de Sănătate Orală și Stomatologie Comunitară, Facultate de Medicină Dentară, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, București, România

Rezumat

Inflamația peri-implantară este frecvent întâlnită în absența îndepărtării optime a plăcii dentare microbiene, atât de către pacient cât și de către medicul dentist

Scop: evaluarea obiceiurilor legate de îndepărtarea plăcii dentare microbiene atât individuale cât și profesionale în rândul pacienților cu lucrări protetice pe implanturi

Material și metodă: studiu transversal, desfășurat în 2018 în România, pe un lot de 94 de subiecți cu minim 1 implant dentar protezat. Evaluarea a fost fșcuta cu un chestionar auto-administrat.

Rezultate: 93,61% dintre subiecți se periază de 2 ori pe zi însă doar 82,97% folosesc un produs de igienizare interdentară. Chiar dacă 97,87% dintre subiecți declară că au primit indicații privind menținerea sănătății orale de la medicul dentist, doar 42,55% au mers de minim 2 ori pe an la cabinetul stomatologic pentru igienizări profesionale după finalizarea tratamentului protetic pe implanturi.

Concluzii: în rândul grupului evaluat, comportamentul față de îndepărtarea individuală a plăcii dentare microbiene este satisfăcător dar comportamentul față de îndepărtarea profesională a plăcii este inadecvat.

Cuvinte cheie: implanturi dentare, igienă orală, peri-implantită

Introducere

Implanturile dentare sunt în zilele noastre folosite de rutină datorită multiplelor beneficii pentru pacienții edentați. Dar chiar dacă implanturile și-au îmbunătățit constant în timp calitatea, pe de o parte, și că tratamentul inflamației parodontale în jurul dinților naturali s-a dovedit a fi eficient și de succes când este urmat protocolul din ghidurile de practică dovedite științific [1], pe de altă parte, totuși inflamația peri-implantară este des întâlnită, forma sa superficială, mucozita, afecând mai mult de 50% dintre persoanele cu implanturi dentare [2], pe când forma sa profundă, peri-implantita, afectând între 28 și 56% dintre pacienți [2], și, mai mult decât atât, tratamentul său are un prognostic imprecis [3]. Inflamația este cea mai des întâlnită complicație a implanturilor dentare [4] și, din păcate, în comparație cu inflamația parodontală din jurul dinților naturali, după debut evoluează mai profund și mai rapid iar răspunsul la tratamentul anti-inflamator este mai lent și incomplet în cele mai multe cazuri [5,6].

Pentru prevenția primară și secundară a mucozitei și peri-implantitei, controlul biofilmului este crucial, de aceea o igienă orală corespunzătoare acasă și o dispensarizare adecvată cu terapie de menținere sunt de maximă importanță. Terapia de menținere constă în îndepărtarea mecanică profesională a plăcii dentare microbiene cu instrumente manuale sau aparatură specifică, și, în plus, de indicații privind igiena orală oferite de medicul dentist pacientului. Dispensarizarea pentru terapia de menținere se face la intervale care depind de categoria de risc în care se încadrează pacientul iar impactul asupra menținerii implantului este majoră întrucât studiile arată că 43,9% dintre cazurile de mucozită, în 5 ani în absența terapiei de menținere, evoluează către peri-implantită [5]. Îngrijirea orală la domiciliu a pacientului constă în îndepărtarea mecanică a plăcii dentare microbiene cu o periuța fie manuală fie electrică [5,6], și, de asemenea, cu produse de igienizare interdentară, preferabil periuțele interdentare sau irigatorul bucal [7].

Scop

Scopul studiului a fost de evaluare a comportamentului legat de îndepătarea individuală și profesională a plăcii dentare microbiene în rândul pacienților cu lucrări protetice pe implanturi.

Material și metodă

Studiul de față a fost unul transversal, desfășurat în 2018 în București, România, de către disciplina de Sănătate Orală și Stomatologie Comunitară (Facultatea de Medicină Dentară, Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila”), pe un lot reprezentat de 94 de subiecți cu o vârstă medie de 44,13 ± 10,87 ani, dintre care 50 au fost bărbați (53,19%) iar criteriul de includere a fost prezența a minim un implant dentar protezat de cel punțin 6 luni înaintea participării la studiu. Evaluarea a fost făcută cu ajutorul unui chestionar auto-administrat. S-a realizat analiza descriptivă a datelor pentru calcularea frecvențelor și a mediilor.

Rezultate

Subiecții incluși în studiu au avut între 1 și 7 implanturi dentare, în medie 2,82 ±1,39 implanturi/pacient, și cu o durată de la momentul protezării de minim 1 an înaintea derulării studiului pentru 72,34% (N=68) dintre subiecți.

În ceea ce privește igiena orală individuală, deși aproape toți subiecții se periază de 2 ori pe zi (93,61%), proporția celor care utilizează regulat un produs de igienă orală este redusă, irigatorul bucal fiind cel mai des menționat produs utilizat (42,55%) în rândul participanților la studiu. Pe de altă parte, apa de gură cu substanțe antiseptice este utilizată de 57,44% dintre participanți (Tabel 1).

         Table 1. Obiceiurile față de îndepărtarea individuală a plăcii microbiene

În ceea ce privește terapia de menținere, mai puțin de jumătate dintre subiecți au fost la cabinetul stomatologic de minim 2 ori pe an pentru igienizări profesionale, și anume 19,15% la 3-4 luni, iar 23,40% la 6 luni, dar a fost întâlnit un procent îngrijorător de participanți (10,65%) care nu au fost niciodată la cabinetul stomatologic pentru aceste manopere preventive după protezarea implantului/implanturilor. Iar acest lucru se observă în ciuda faptului că 97,87% dintre subiecți declară că au fost instruiți de către medicul lor dentist privind menținerea sănătății orale (Tabel 2).

   Table 2. Obiceiurile față de îndepărtarea profesională a plăcii microbiene

Discuții

În studiul de față proporția subiecților care utilizează periuța de dinți electrică este mai mare decât a utilizatorilor de periuțe manuale, și, deși superioritatea periuței electrice asupra celei manuale pentru purtătorii de implanturi încă mai trebuie cercetată pentru a fi stabilită cu exactitate [7], sunt studii care au arărat prin dovezi puternice din punct de vedere științific faptul că periuța electrică asigură superioritate în ceea ce privește rezultate clinice și supraviețuirea implantului la persoanele care o utilizează [7].

În plus, în prezentul studiu s-a observat o proporție importantă a subiecților care utilizează apă de gură cu efect antiseptic, chiar dacă până în prezent rezultatele studiilor nu dovedesc clar efectul benefic suplimentar asupra parametrilor clinici și a ratei de supraviețuire a implantului în cazul persoanelor ce utilizează antiseptice ca mijloc auxiliar, nici măcar în cazul clorhexidinei [7]. Cu toate acestea, această preferință a subiecților poate fi justificată de faptul că apa de gură este un produs ușor de utilizat în comparație cu produsele de igienizare interdentară. 

În ceea ce privește rata redusă de respectare a terapiei de menținere în ciuda implicării dentistului în instruirea privind menținerea sănătății orale, este necesar să luăm în considerare că aceste discuții de consiliere în cabinetul stomatologic s-au dovedit în timp a fi eficiente doar dacă se bazează pe abordări cu componentă psihologică, și anume utlizând metoda auto-determinării, când medicul dentist angajează pacienții în procesul de  respectare a recomandărilor prin creșterea abilităților lor (fizice și psihologice) asupra metodelor de igienă orală, prin creșterea gradului de conștientizare a beneficiilor aduse de o igienă orală adecvată și prin motivarea acestora [8].

Concluzii

În studiul de față participanții au arătat un comportament satisfăcător legat de îndepărtarea individuală a plăcii dentare microbiene, dar un comportament neadecvat privind terapia de menținere și anume îndepărtarea profesională a plăcii dentare microbiene.

Bibliografie

1. Loos BG, Needleman I. Endpoints of active periodontal therapy. J Clin Periodontol. 2020;47:61–71.

2. Derks J, Tomasi C. Peri-implant health and disease. A systematic review of current epidemiology. J Clin Periodontol 2015; 42 (Suppl. 16): S158–S171

3. Lindhe, J., Meyle, J. & Working Group D of the VI E.W.o.P (2008) Peri-implant diseases: Consensus Report of the Sixth European Workshop on Periodontology. Journal of Clinical Periodontology 35 (Suppl 8), 282–285.

4. Renvert S, Polyzois I. Risk indicators for peri-implant mucositis: a systematic literature review. J Clin Periodontol 2015; 42 (Suppl. 16): S172–S186.

5. Jepsen S, Berglundh T, Genco R, Aass AM, Demirel K, Derks J, Figuero E, Giovannoli JL, Goldstein M, Lambert F, Ortiz-Vigon A, Polyzois I, Salvi GE, Schwarz F, Serino G, Tomasi C, Zitzmann NU. Primary prevention of periimplantitis: managing peri-implant mucositis. J Clin Periodontol 2015; 42 (Suppl. 16): S152–S157.

6. Salvi GE, Ramseier CA. Efficacy of patient-administered mechanical and/or chemical plaque control protocols in the management of peri-implant mucositis. A systematic review. J Clin Periodontol 2015; 42 (Suppl. 16): S187–S201.

7. Salzer S, Slot DE, Van der Weijden FA, Dorfer CE. Efficacy of inter-dental mechanical plaque control in managing gingivitis – a meta-review. J Clin Periodontol 2015; 42 (Suppl. 16): S92–S105.

8. Newton TJ, Asimakopoulou K. Managing oral hygiene as a risk factor for periodontal disease: a systematic review of psychological approaches to behaviour change for improved plaque control in periodontal management. J Clin Periodontol 2015; 42 (Suppl. 16): S36–S46.

Distribuiți acest articol:

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on linkedin
Share on twitter
Share on email
Share on print

S-ar putea să vă intereseze și:

Faci un comentariu sau dai un răspuns?